Invitatul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie - UMFST din Târgu-Mureș în ziua de 21 martie a.c. a fost Traian Băsescu, pentru a aborda tema “România și perJFHspectivele Uniunii Europene”. Prezentarea invitatului, salutul de bun-venit l-a îndeplinit rectorul UMFST, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei: “Este o parte a unui ciclu pe care l-am început la UMFST, «Președinți la UMFST». În urmă cu nu foarte multă vreme l-am avut invitat pe președintele Emil Constantinescu, astăzi, președintele Traian Băsescu, și, cum îi spuneam cu câteva minute înainte dlui președinte, este un președinte curajos, inclusiv pentru curajul de a veni la UMFST Târgu-Mureș. Traian Băsescu a mărturisit auditoriului că de meserie este inginer, dar și căpitan de cursă lungă, și politician, are două fete și patru nepoței. Nu s-a referit la activitatea sa politică, aceasta fiind bine cunoscută de marea majoritate a populației, decât că a fost ministru în cinci guverne, de două ori primar general al capitalei, de două ori președinte al României și “o singură dată pensionar... Vreau să subliniez, nu sunt doctor. La politicieni se poartă doctoratele”... A mărturisit apoi că tema propusă i s-a părut interesantă și din acest motiv a dat curs invitației UMFST, deoarece, în opinia sa, “ne pregătim pentru un moment crucial în UE: alegerile pentru Parlamentul Uniunii Europene”. Înainte de a veni la Târgu-Mureș a fost la Brașov, la Academia Forțelor Aeriene, la Oradea, unde s-a întâlnit cu studenții Universității din Oradea, apoi la Timișoara, unde s-a întâlnit cu foarte mulți studenți și a rămas cu sentimentul că își face datoria vorbind studenților despre Uniunea Europeană, “fiindcă ea este cu totul altfel de cum este descrisă de oamenii politici de la noi”. Tocmai pentru că a fost greșit prezentată UE, s-a produs Brexitul. “Politicienii care își scuză tot timpul eșecurile pe seama Uniunii Europene, sigur că populația începe să nu mai creadă în acest proiect, singurul proiect care garantează pacea pe acest continent, atât de zbuciumat în istoria lui, de războaie, nu mai vorbim de cele două războaie mondiale. Dar proiectul European este în primul rând un proiect despre pace”. S-a format mai întâi o unitate a oțelului și cărbunelui, apoi, Uniunea Europeană, care tinde să cuprindă aproape tot spațiul European. Traian Băsescu s-a referit în continuare la un eveniment care i se pare “de o importanță extraordinară pentru Uniunea Europeană”, fiind vorba de Conferința de securitate de la München, desfășurată în urmă cu circa trei săptămâni și care se desfășoară de 57 de ani încoace, în fiecare an, în luna februarie. “Este un eveniment politic de maximă importanță și care își permite o radiografie pe securitatea europeană, deși, la conferință, datorită importanței sale, participă și China, Rusia, India, Pakistan, conferință la care au participat 600 de lideri politici, șefi, de state, șefi de guverne, miniștri. Tema conferinței a fost “Reașezarea raporturilor de forțe la nivel global” în perspectiva câtorva evenimente. A enumerat câteva dintre ele. Brexitul, o altă perspectivă, securitatea comună a UE, relația Bruxelles-Washington, situația din Ucraina, războiul din Siria, terorismul, tratatul forțelor nucleare intermediare, acordul nuclear cu Iranul, evoluțiile din Balcanii de Est și altele. De ce aceste subiecte sunt foarte importante pentru UE și, implicit, pentru noi? “Brexitul este un subiect vital și este cea mai grea lovitură pe care o primește UE de la înființare și până azi”(...) Ieșirea Marii Britanii din UE este un semnal extrem de sever pentru modul cum liderii UE, care sunt șefii statelor și guvernelor, toți la un loc adunați în Consiliul European. Acest semnal, arăta Traian Băsescu, are tendință de extindere, iar britanicii au avertizat continuu cu privire la nevoia simplificării, modernizării funcționării UE. Brexitul în același timp reprezintă o pierdere economică uriașă a blocului comunitar, fiindcă Regatul Unit este a doua putere economică a UE, după Germania, dar este cel mai mare centru financiar. Mai înseamnă și pierderea a 60 de milioane de cetățeni din UE, dar și a capacității militare a UE, fiindcă Regatul Unit era cea mai mare putere militară și nucleară a UE. Regatul Unit era și cel care făcea un echilibru în care tandemul franco-german căuta să impună condiții inconvenabile țărilor est-europene. În deciziile sale politice, Marea Britanie a fost mereu un aliat al statelor nou intrate în UE. În consecință, ieșirea Marii Britanii din UE este o pierdere.
Un alt subiect discutat a fost cel legat de forțele nucleare intermediare. “Faptul că la München nu s-a ajuns la nicio înțelegere pe această temă, are implicații majore”, a precizat Traian Băsescu, arătând că Statele Unite s-au retras din tratatul bilateral între Federația Rusă și Statele Unite, tratat prin care rachetele cu rază medie de acțiune cu încărcătură nucleară erau ținute sub control, dar amplasate și la distanțe care să nu pericliteze securitatea Europei și a Statelor Unite. “Statele Unite s-au retras pe bună dreptate din acest acord, pentru că, fiind constrânse de acordul cu Federația Rusă, nu-și puteau crea forțele nucleare intermediare pentru a contrabalansa dezvoltarea explozivă a potențialului nuclear al Chinei. Iar Statele Unite au obligație cu privire la securitatea Japoniei, Coreei de Nord. Iar Marea Chinei este un pachet de interese și de tensiuni militare, aproape continue în regiune, dacă luăm în considerare și Coreea de Nord. La München a existat o propunere pe care sunt convins că Statele Unite ar fi acceptat-o, ca acest tratat să devină un tratat trilateral, adică, între Statele Unite, Federația Rusă și China. China a refuzat, a declinat orice discuție pe această temă, refuzând să fie parte a unui tratat care să-i limiteze rachetele nucleare cu rază medie de acțiune, între 500 și 5.500 de kilometri. Astea sunt armamentele nucleare cu rază medie de acțiune. Deci, a fost un eșec și din acest punct de vedere. Problema Ucrainei a fost o altă problemă extrem de sensibilă pentru securitatea regiunii și a Europei”. Solicitările ca Federația Rusă să-și retragă trupele din Crimeea, să redea Crimeea înapoi Ucrainei au reprezentat discuții fără niciun fel de deschidere pentru o soluție în acest sens din partea Federației Ruse, cum de altfel a fost și respingerea oricărei soluții pentru războiul din vestul Ucrainei, care este în desfășurare în momentul de față și care, de asemenea are efecte asupra securității regionale. “Marea problemă însă, legată cu Ucraina, este faptul că Federația Rusă a transformat Crimeea într-un portavion pe care și-a amplasat cele mai sofisticate armamente și care amenință oricând Europa. Deci, retragerea din acordul forțelor nucleare intermediare, desființarea acestui tratat și ocuparea Crimeei de către Rusia amenință în mod direct securitatea Europei. Acesta este efectul a ceea ce fac alții, dar influențează fundamental securitatea cetățenilor UE. Pe subiectul Conferinței de la München aș mai atinge doar unul din elementele discutate, deși ele au fost mult mai multe, relația Washington - Bruxelles. Este cea mai deteriorată relație care a existat de la înființarea UE și până acum. Exigențele îndreptățite ale lui Donald Trump către europeni, să respectăm prevederile din Tratatul NATO pe care l-am semnat toți și să alocăm minim 2 la sută pentru apărare a stârnit destule controverse și reacții negative în rândul statelor UE. Mie mi s-a părut îndreptățită solicitarea Casei Albe ca statele UE să-și mărească efortul militar, spunând, în același timp, că Statele Unite că nu vor cheltui la nesfârșit banii contribuabililor americani pentru a apăra Europa. Aici lucrurile au venit ca o ripostă la poziția franco-germană de înființare a armatei europene. N-ar fi un lucru rău, dacă această armată europeană ar fi complementară NATO. Asta este și poziția corectă a României, armată europeană, dar complementară NATO. De ce? Pentru că toată UE la un loc nu poate garanta securitatea statelor membre ale UE. De ce? Pentru că dacă privim la cifre, vom constata că statele membre ale UE alocă pentru armatele lor 220 miliarde de euro anual. Acestea sunt cifrele din anul 2017, cele din 2018 încă n-au apărut, probabil vor crește cu vreo 10-15 miliarde, în timp ce bugetul armatei Federației Ruse a fost de 66 miliarde de dolari, deci de 4 ori mai puțin. Totuși, UE nu-și poate garanta securitatea. De ce? Pentru că singură nu poate contrabalansa potențialul nuclear de care dispune Federația Rusă. Singurii care pot crea procesul de descurajare a utilizării armelor nucleare împotriva vreunui stat al UE sunt americanii. Ne place, nu ne place, asta este realitatea. Ei sunt singurii care țin echilibrul nuclear în raport cu Federația Rusă. De aceea, ambiția creării armatei europene sub comandamentul European și nu sub comandament NATO este o mare greșeală și ideile de la München au rămas amestecate, nimeni neavând o poziție clară. Aș mai face o ultimă remarcă legat de această conferință: terorismul. Nici cu problemele de terorism nu s-a reușit ajungerea la o concluzie comună, pentru că aici soluția este una singură: crearea unei agenții europene care să pună informațiile toate într-un singur coș, unde apar structurile de securitate din cele 28, acum 27 de state membre ale UE. Nu s-a găsit înțelegerea între state ca informațiile să fie transmise și să se creeze o agenție strict pentru terorism, pentru antiterorism, la nivel European. Trag o concluzie, fără să fi atins toate subiectele, dar le-am atins doar pe cele care vor avea în viitor un impact asupra UE: a fost conferința de senilitate la care nu s-a ajuns la niciun acord, ceea ce este un semnal de alarmă. Ceva este în neregulă cu noi, europenii, în primul rând, pentru că, deși avem un comisar pentru politică externă, cel care trebuie să fie vocea UE în raport cu cei trei poli de mare putere globală, Statele Unite, China, Federația Rusă, noi avem abordări diferite, fiecare la nivel național, în raport cu cele trei mari superputeri, pentru că lumea nu mai este o lume monopolară cum a fost până acum 10 ani, ci a devenit o lume tripolară, cu trei poli de putere, toți trei membri în Consiliul de Securitate, toți trei superputeri nucleare. Vă dau câteva exemple. În timp ce Statele Unite, spun, afară cu orice intenție a firmei chineze Huawei de la a participa la crearea rețelelor 5 G, Germania, astăzi a spus, ea nu. Doamna Merkel vrea sisteme chinezești în Europa. Sistemul 5 G, din punct de vedere strategic, este un sistem extrem de important, în afară de faptul că modifică viața economică și socială, dar este un sistem care funcționează prin sateliți naționali. Ori, a pune în mâna Chinei, spre exemplu, toate secretele comunicațiilor prin 5 G, ale statelor membre NATO, este un risc de securitate majoră, dar, nu ne înțelegem. Iată problema aeriană, Statele Unite s-au retras din acordul nuclear cu Iranul, considerându-l unul neclar și cu potențial de a permite totuși Iranului să dezvolte arma nucleară. Toată UE a refuzat să se retragă din acordul nuclear cu Iranul, ne avem în bune relații, nu avem sancțiuni, Statele Unite au reintrodus sancțiunile și au ieșit din acordul nuclear cu Iranul. Vorbim diferit. Nu facem o politică externă comună”.
