“Audaces fortuna juvat”. Norocul îl ajută pe cel curajos, într-adevăr. “Căci nu te-nalți în slăvi/până nu cazi cu fruntea grea în pulberea amară....” scria Radu Gyr.
Jocurile Paralimpice (engleză: Paralympics) sunt Jocurile Olimpice pentru sportivii cu handicap. Conform arhivelor, primele competiții sportive paralimpice au avut loc, pentru sportivi în fotolii, în anul 1948, paralel cu Jocurile Olimpice. După 1960, au fost organizate în mod regulat, începând din anul 1992, desfășurându-se la trei săptămâni după Jocurile Olimpice de vară, în același loc ca acestea.
Primele Jocuri Paralimpice de iarnă s-au organizat în Suedia, în anul 1976, apoi au câștigat popularitate, la a IX-a ediție de la Torino, participând, vreme de 10 zile, circa 600 sportivi, la cinci discipline: schi alpin, schi fond, biathlon, hochei și curling. Această din urmă competiție a fost urmărită de 200.000 de spectatori.
În afara Jocurilor Paralimpice există, separat, Jocuri olimpice pentru sportivi cu deficiențe de auz și Olimpiada specială pentru sportivi cu handicap cognitiv.
România a participat pentru prima dată la Jocurile Paralimpice, în cadrul ediției din 1972, de la Heidelberg, unde a trimis un singur competitor: jucătorul de tenis de masă Alex Peer. Apoi, țara noastră nu a mai fost reprezentată la această competiție, până la Jocurile Paralimpice de vară din 1996 de la Atlanta. Cea mai numeroasă delegație a fost la ediția din 2016, organizată la Rio de Janeiro, cu unsprezece sportivi. Din șapte participări, a obținut patru medalii paralimpice, inclusiv una de aur.
Oricât de ciudat ar părea, Comitetul Național Paralimpic din România este o organizație non-profit și, desigur, are ca obiectiv principal promovarea sportului paralimpic, fără nicio discriminare, pentru a oferi o lume mai bună persoanelor cu dizabilități sau dezavantaje.
Săptămâna trecută, în paralel cu Jocurile din Dubai, de la Abu Dhabi, sportivul clujean Alex Bologa a obținut medalia de aur la campionatele Japoniei de judo pentru nevăzători, anunțând că se pregătește pentru Jocurile Paralimpice de anul viitor. De fapt, în 2016, Alex Bologa - primul judoka nevăzător din România - câștigase medalia de bronz la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro - o medalie foarte specială, scrisă în limbajul braille, care, când este scuturată, emite un sunet aparte, pe care persoanele cu deficiență de vedere îl pot auzi.
Jocurile Paralimpice din 2018 au marcat momente fără precedent în istoria sportului. Mihăiță Papară, singurul român care practică snowboard cu un singur picior, singurul snowboarder din Echipa Paralimpică de Iarnă a României, ne-a reprezentat în competiția din Coreea de Sud. El și-a pierdut piciorul într-un accident rutier teribil.
Americanul Mike Schultz a fost însă, aici, unul dintre personajele centrale, nu doar fiindcă este unul dintre cei mai buni snowboarderi, ci pentru că a participat la competiție, folosind proteze pe care chiar el le-a proiectat și construit într-un atelier din spatele locuinței sale din Minnesota.
De fapt, protezele proiectate de el au fost folosite de 30 de alți atleți prezenți la Jocurile Paralimpice 2018, inclusiv de campioana mondială la snowboard, Brenna Huckaby.
De ce toate aceste istorioare? Nu pentru a vă aduce lacrimi în ochi, ci pentru a vă demonstra cât de important este sportul pentru viața unui om (a noastră, a tuturor, de fapt), mai ales atunci când condiția fizică nu e în ce mai bună formă. Ce înseamnă să fii motivat, să ai încredere în forțele tale și voința neabătută de a-ți învinge propria suferință și limitele.
În săptămâna 15-21 martie, echipa Special Olympics România, formată din 34 de sportivi, a participat la cel mai important eveniment sportiv mondial, dedicat persoanelor cu dizabilități intelectuale, Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics, Abu Dhabi 2019, și a câștigat 56 de medalii (17 de aur, 18 de argint, 21 de bronz).
Sportivii români au participat la opt discipline sportive: atletism, bocce, gimnastică artistică, înot, judo, patinaj role, tenis de câmp, tenis de masă. La Abu Dhabi, România a participat pentru prima dată la trei sporturi: patinaj role, judo, tenis de câmp, și a obținut 11 medalii, dintre care două de aur. Așadar, rezultatele sunt următoarele: gimnastică artistică - 12 medalii de aur, 7 argint, 11 bronz; atletism - 2 aur, 2 argint, 1 bronz; înot - 1 aur, 2 argint, 1 bronz; tenis de câmp - 1 aur, 2 argint, 1 bronz; judo - 1 aur, 1 argint, 3 bronz; tenis de masă - 3 argint, 2 bronz; patinaj role - 1 argint, 1 bronz; bocce - 1 bronz.
La ediția 2019 au fost înscriși 7.500 de sportivi din peste 190 de țări, care au concurat la 24 de discipline sportive.
Progresul este vizibil. În 2015, la Los Angeles, românii câștigaseră 21 de medalii, la șapte discipline sportive.
Bravo, dragii noștri!
“Suntem la o competiție sportivă și ne bucurăm ca oricare atunci când câștigăm. Suntem, însă, la Special Olympics și ne mai bucurăm și pentru alte lucruri. La Abu Dhabi satisfacția noastră a venit și din faptul că am participat la trei sporturi pentru prima dată: patinaj role, judo, tenis de câmp. Este doar începutul și știm că deschidem o poartă pentru mulți sportivi Special Olympics din România. Pentru această șansă, le mulțumim antrenorilor care au avut puterea să înceapă. Le mulțumim, în egală măsură, antrenorilor care lucrează cu sportivii Special Olympics de mai mulți ani. Și lor, și sportivilor pe care i-au antrenat și care s-au întrecut la Abu Dhabi, de la egal la egal, cu sportivi din țări cu tradiție în aceste sporturi”, a declarat Cristian Ispas, Director Național Special Olympics România.
“Sunt foarte fericit că am câștigat atâtea medalii, că am luat aur și la sol, deoarece la editiția de la Atena (2011), m-am dezechilibrat și am ratat aurul. Aparatul meu preferat este bara și am luat medalie de aur, ca și la individual compus. A fost greu, dar m-am antrenat mult și am reușit să fac bine exercițiile”, a declarat Ionuț Păunescu, cel mai medaliat sportiv Special Olympics, la ediția 2019 a Jocurilor Mondiale de la Abu Dhabi. El a câștigat cinci medalii de aur și două de argint.
Despre Special Olympics am aflat că este “o mișcare globală care valorifică potențialul uman, prin puterea transformatoare a sportului, ajută persoanele cu dizabilități intelectuale să fie acceptate și implicate ca membri activi ai comunităților din care fac parte, pentru a crea o societate respectată și incluzivă pentru noi toți. Folosind sportul drept catalizator, împreună cu programele colaterale de sănătate și educație, Special Olympics luptă împotriva pasivității, nedreptății și intoleranței.” În România din 2003, Special Olympics a ajutat, până în prezent, peste 27.000 de copii, tineri și adulți cu dizabilități intelectuale, să fie cetățeni activi ai comunității. Lecții despre curaj, demnitate și omenie. Lecții despre viață.
Să mai fie și așa! Felicitări tuturor!
Surse: (Amir Kiarash, adev.ro/pow0dd)
