ACCESUL ÎN ZONA EURO
“Dragii mei, trebuie să vă dau un exemplu de refuz de integrare: accesul în zona euro, intrarea în zona euro. Ne-am obligat, prin tratatul de aderare, să abordăm moneda euro atunci când economia și indicatorii macroeconomici ne vor permite acest lucru. Aveam obligația să accelerăm procesele de atingere a acestor parametri care sunt stabiliți prin tratatul de la Lisabona. N-am făcut-o și tot amânăm termenele de intrare în zona euro, deși este o obligație de integrare. Numai așa UE devine mai puternică, când toate statele sunt integrate la regula generală. Acum, ce ne-a rămas să facem? Să strigăm: «Uite-i cum se separă! Vor să aibă buget al zonei euro», dar nu ne-a oprit nimeni să fim în zona euro, azi, dimpotrivă, aveam obligația să fim în zona euro.
JUSTIȚIA, AGRICULTORUL ROMÂN
Justiția. Batem câmpii și încercăm să facem de toate. Nu spune nimeni că nu trebuie să luăm măsuri ca abuzurile să nu se mai producă, dar principiile specifice statului de drept nu-ți dă nimeni dreptul să le încalci, și, despre asta țipă Bruxelles, nu despre faptul că i-a aplicat niște corecții care să vizeze blocarea abuzurilor, care, ne place, nu ne place, e o realitate. S-au produs. Un alt exemplu care slăbește coeziunea UE este ceea ce ni se întâmplă nouă, și de data asta nu este dependent de noi. Agricultorul nostru are 196 euro subvenția la hectar. Pentru același hectar de teren pe care pune tot grâu sau tot porumb, agricultorul din Franța are 400 euro la hectar, subvenție. Sigur că eu, în România, mă revolt. La bugetul trecut, de la 130 euro cât am avut în faza inițială, am trecut la 196 euro subvenție la hectar. Este o inechitate pe care trebuie s-o corectăm. Dar eu nu mă bat pentru asta. Eu mă bat să-i spun lui Timmermans că, “nene, nu te băga că-s țară suverană, nu-mi spune tu mie ce am de făcut cu justiția”. Vine exercițiul bugetar următor. În lunile acestea se stabilește contribuția la viitorul buget al UE. Deci, toate astea sunt lucruri care, într-un fel sau altul, slăbesc UE. Eu cred că dacă vrem să trăim și în pace, și cu perspectivele prosperității, trebuie să promovăm ideea de integrare cât mai profundă și cât mai rapidă a statelor membre, implicit a populațiilor din UE, în UE. Să devenim într-adevăr cetățeni europeni. Nimeni, nici nemții, nici românii, nici olandezii, nici britanicii, nimeni nu are sentimentul că este cetățean european, tocmai datorită integrării foarte slabe a statelor în UE. Până la urmă o să fiu extrem de dur, poate extrem de aspru, să spun că fără o accelerare a procesului de integrare a statelor, nu numai a României, în mod deosebit a ultimelor venite în UE, statele din est, riscăm ca UE să devină doar o piață, care e a procesului de globalizare și, în loc să fim alături de cei care comandă direcțiile globalizării, vom fi niște state, niște cetățeni care doar vom lua notă de efectele procesului de globalizare și vom plăti factura faptului că încă nu participăm la decizii. Vreau să știți că toate aceste decizii care se iau la nivelul UE sunt decizii pe care nu le ia, așa, că ne întâlnim la fiecare trei luni, le convenim, plecăm acasă și nu le respectăm. Să nu credeți că despre vreo directivă sau vreun regulament adoptat de Parlamentul UE aflăm apoi și noi de la Bruxelles. Nu. În stadiul de proiect, proiectele se trimit la Parlamentul României, de altfel la parlamentul fiecărui stat, și parlamentele naționale își spun părerea, trimit obiecții, trimit puncte de vedere care trebuie modificate. Din păcate, Parlamentul nostru nu trimite niciodată niciun fel de observație și adoptă ce i se propune. În loc să facem o politică de consultare cu statele membre, mai ales cu cele din est, să stabilim puncte de vedere comune, noi pur și simplu le trecem dimineața la prima oră prin Parlament, spunem că e bun proiectul și, uite așa, nu ne pronunțăm pe reglementările pe care le votează Parlamentul European.
ÎN CONCLUZIE
M-aș apropia de o concluzie. Singura soluție pentru ca UE să nu devină o putere de rangul doi este o integrare rapidă, care să ne îndrepte către Statele Unite ale Europei, sau putem să spunem altfel. Dar separați fiecare vom fi, pur și simplu, zdrobiți în deceniile următoare de influența pe care o vor avea cele trei mari superputeri ale lumii, fie că vorbim de putere militară, economică, fie că vorbim de populație. Și spun că vine foarte tare din urmă o altă putere nucleară care se numește India și care are peste un miliard de locuitori și care are un nivel tehnologic în continuă creștere, chiar dacă are un nivel de trai scăzut al populației. Când vom conștientiza că Bruxelles este pentru noi și vom ține cont și vom face din respectarea tratatelor un mod de guvernare, respectarea tratatului UE este un mod de guvernare pe care trebuie să-l acceptăm. Nu suntem singura țară care e pe lângă tratatul UE și pe lângă propriul ei tratat de aderare la UE. Dar trebuie să le explicăm și eu mi-am asumat această explicare măcar către generația tânără, să prevenim ca dintre voi să apară oameni politici care fac ce facem noi azi. Nu faceți ce facem noi. Credeți în Europa că este cea care ne garantează prosperitatea și Europa singură nu-și poate garanta securitatea. Iar prosperitate fără securitate nu poate exista și atunci avem UE, Statele Unite este vital pentru viitorul UE și pentru viitorul fiecăruia dintre noi. Vă mulțumesc mult”.
Partea a doua a întâlnirii cu Traian Băsescu, fost președinte al României, senator, președinte de onoare al Partidului Mișcarea Populară, a fost rezervată pentru întrebările puse din sală și răspunsurile invitatului.
