TINERII ROMÂNI, MAI ÎNCREZĂTORI ÎN EI ÎNȘIȘI DECÂT ÎN VIITORUL ȚĂRII

Din studiul intitulat “Tineri în România: 2018 - 2019”, realizat de fundația Friedrich Ebert (FES), pe 10.000 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, din nouă țări din zonă (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Montenegro, Serbia și Slovenia), aflăm că tinerii români se tem de corupție, au un nivel de implicare politică scăzut, nu au încredere în viitorul țării, dar sunt încrezători în ei înșiși.

Autorii studiului au vrut să afle părerile tinerilor despre valorile, credințele, dar și experiențele și aspirațiile în diverse domenii.

Participarea la proteste, cam singura formă de activism

Potrivit studiului, tinerii români se tem de corupție, în special cei care au aspirații educaționale înalte. Aproximativ două treimi dintre cei care intenționează să urmeze învățământul terțiar raportează că se tem foarte mult de corupție, comparativ cu numai 40% dintre cei care sunt interesați numai de învățământul secundar inferior sau profesional.

Politica nu reprezintă un subiect de interes pentru tinerii români, iar participarea la proteste este forma cea mai populară de activism. Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative, România având cel mai mic procent al respondenților implicați politic, în comparație cu țările din jur.

În condiții speciale, ar fi mai bună... dictatura

Deși majoritatea tinerilor români consideră că democrația este singura cale acceptabilă de guvernare a unei țări, 23 la sută dintre ei au răspuns că, în condiții speciale, ar lua în calcul și... dictatura.

Tinerii români tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul conaționalilor și al țării însăși. Aceasta se datorează în principal posibilității de a emigra, care este considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate.

Aproximativ 30% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din anul 2014, când aproape 60% dintre tinerii români se gândeau să emigreze.

În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.

Cuplurile căsătorite tind să fie sărace...

Tinerii români se diferențiază puternic în ceea ce privește dorința de a întemeia o familie în funcție de mediul de proveniență. În timp ce tinerii care locuiesc în localități mai mici văd căsătoria ca pe un prim pas către construirea bunăstării și prosperității, cei care locuiesc în orașe mai mari amână căsătoria pentru un moment ulterior, după ce și-au finalizat studiile și au găsit un loc de muncă bine plătit.

Studiul a mai arătat că aproximativ un sfert dintre respondenți afirmă că nu știu câți copii planifică să aibă. Cele mai multe cupluri de tineri căsătoriți tind să fie extrem de sărace, atât obiectiv, cât și subiectiv. Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii înțeleagând și utilizând deficitar mijloacele contraceptive.

Aproximativ 20% dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15% raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri (partenere).

Peste o treime lucrează în alt domeniu

Majoritatea tinerilor români vizează învățământul superior (diplomă de licență sau mai mult), iar aspirațiile lor sunt influențate, printre alți factori, de gen și de capitalul educațional al părinților. Aproximativ două treimi dintre tinerii care sunt încă activi în educație consideră că mediul școlar (universitar) zilnic este dificil și stresant.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, peste o treime dintre tinerii români au un contract de muncă cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată sau un contract cu normă parțială (42,9%), iar un sfert dintre aceștia nu au un loc de muncă și nici nu intenționează să găsească unul. Tinerii români muncesc, în medie, 38,82 de ore pe săptămână, un număr mai mic decât numărul oficial al orelor de muncă pe săptămână, care este 40 în România.

Aproximativ 10% dintre respondenți lucrează 50 de ore sau mai mult pe săptămână, iar peste o treime dintre respondenți (36,6%) nu lucrează în ocupația pentru care s-au format.

Dumnezeu, foarte importat în viața lor

Circa 63% dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor, importanța mare acordată divinității fiind asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită, a faptului de a te căsători și de a avea copii, corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.

Lasă un comentariu