MARTIE 1990: “POGROMUL DE LA TÂRGU-MUREȘ”, O ETAPĂ A RĂZBOAIELOR PSIHOLOGICE ȘI DE IMAGINE DUSE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (7)

Distribuie pe:

Motto: E important să știm ceea ce s-a întâmplat, dar și mai important este să știm de ce și cum s-a întâmplat... 

“Nu e nevoie să veniți, domnule președinte, situația poate fi ținută sub control”

Un jurnal personal despre acest dramatic eveniment “20 martie 1990 - Imagini blânde de la Târgu-Mureș” este accesibil pe internet la adresa http://roncea.ro/2010/03/20/exclusivitate-roncea-ro-20-martie-1990-jurna...

Jurnalul nu relatează decât pe scurt unele întâmplări care, după peste un sfert de veac de la dramaticele evenimente, capătă semnificații deosebite privind modul în care s-a ajuns la escaladarea extremă a violențelor.

Cea dintâi s-a petrecut în dimineața zilei de 20 martie, în biroul președintelui CPUN Mureș, gen. (r) Ion Scrieciu, în prezența lui Augustin Buzura, venit pentru a face un raport despre situația de la Tg.-Mureș, Ion Vulcan, corespondentul județean al Radio România, Dorin Suciu, corespondentul TVR, și Simonfi Katalin, de la redacția maghiară a TVR. În timp ce discutam despre incidentele din seara precedentă la sediul partidelor politice, a căror victimă fusese scriitorul András Sütõ, a sunat pe “firul scurt” președintele Ion Iliescu, care s-a arătat foarte îngrijorat și s-a interesat de starea acestuia. Iliescu a întrebat dacă este cazul să vină la Târgu-Mureș pentru a dezamorsa tensiunile. A fost asigurat de gen. (r) Scrieciu că, deși gravă, situația poate fi ținută sub control. Peste numai câteva ore, gen. Ioan Scrieciu era el însuși ținut “sub control”, sechestrat în propriul birou, cu cuțitul la gât. La propriu...

La scurt timp, în jurul orei 18, a urmat declanșarea confruntării violente dintre cei grupul masiv de maghiari și cel al românilor, cam de cinci ori mai puțin numeros.

Soarta peliculei filmate de mine de la etajul al 5-lea al hotelului Grand, și care cuprindea principalele secvențe ale dramei care se consumase în după-amiaza zilei de 20 martie ridică multe semne de întrebare. După vizionarea în masa de montaj, Teodor Brateș (cel care a orchestrat în primele zile ale Revoluției din decembrie 1989 dezinformarea “teroriștii Securității”) a decis ca reportajul să nu se difuzeze.

Filmul există în arhiva Ministerului Apărării Naționale. A ajuns acolo cu prilejul comemorării unui an de la evenimente după ce a fost difuzat la emisiunea militară a TVR din inițiativa col. Valeriu Pricină. Am constatat cu acea ocazie că din reportaj lipsesc câteva secvențe importante. Una dintre ele este cea în care este rupt cordonul de polițiști care despărțea masivul grup de demonstranții maghiari de grupul mult mai mic de demonstranți români. Operațiunea a fost executată prin îmbrâncirea violentă a acestora din urmă de un grup de indivizi înarmați cu bâte scurte și care, după îmbrăcăminte, nu păreau în niciun caz a fi săteni veniți de pe valea Gurghiului. Cine erau aceștia rămâne deocamdată o enigmă. Personal, după ce am intrat în posesia unor informații de la “surse care doresc să își păstreze anonimatul”, înclin să cred că făceau parte dintre cei specializați în gherilă urbană în cazarma din Bicske.

Al treilea episod pe care trebuie să-l detaliez este discuția pe care am avut-o cu gen. (r) Ioan Scrieciu referitor la plecarea lui Károly Király, în prima parte a lunii februarie, la Budapesta, pentru a se interna într-o clinică medicală. Generalul mi-a spus că a fost informat că era vorba de un pretext pentru ca Király, care fusese racolat de serviciile de informații ungare (AVO), să coordoneze “direct din centrală”, prin emisari, manevrarea situației de la Târgu-Mureș. Pe baza acelei informări, gen. (r) Scrieciu a și făcut, imediat după evenimente, o plângere penală împotriva lui Károly Király. Relativ recent, am aflat că informația era reală și că îi fusese furnizată de serviciile de informații ale armatei.

 (Va urma)

 

 

Lasă un comentariu