POLIȚIA LOCALĂ, ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI

Distribuie pe:

- Convorbire cu domnul Florin Florea, angajat al Direcției Poliția Locală, președintele formațiunii sindicale PROLEX Poliția Locală la nivelul municipiului Târgu-Mureș -

Sindicatele sunt organizații profesionale menite să apere interesele și drepturile muncitorilor. Un sindicat liber este o trăsătură esențială a unei societăți libere și prospere. Participarea reprezentanților sindicatului la deciziile patronatului prin intermediul sindicatului are drept rezultat moralul ridicat al muncitorilor, o fluctuație mai redusă a forței de muncă, rezolvarea în comun a problemelor, salarii mai mari și condiții de muncă mult mai bune. Un sindicat este puternic doar dacă membrii săi sunt uniți și au o comunicare continuă între ei. Consiliile muncitorești au apărut în secolul al XIX-lea. La început în Anglia, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Majoritatea sindicatelor din 1899 au fost unite de către Federația Generală a Sindicatelor. În 1868 a fost format Congresul Sindicatului, care a fost de atunci principalul organ coordonator al mișcării sindicale. Până în 1920, din sindicatele Regatului Unit făceau parte aproximativ 60% din toți muncitorii țării. În Statele Unite, prima asociație profesională a fost Organizația Cavalerilor Muncii, apărută în 1869. La începutul secolului al XX-lea s-a dizolvat, apoi s-a înființat “Federația Americană a Muncii”. În Germania, în anii 1860, au existat mai multe tipuri de uniuni a lucrătorilor: sindicate social-democrate; sindicatul Hirsch-Dunker , asociat cu partidul de gândire liberă; sindicate ale muncitorilor creștini, catolici și evanghelici.

- De când lucrați în Poliția Locală?

- M-am angajat în anul 2001 la Gardienii Publici. Ulterior, în 2005, când s-a înființat Serviciul Public Poliția Comunitară, am făcut parte din acea structură, iar începând cu anul 2011, când s-a înființat Direcția Poliția Locală, am rămas în cadrul aceleiași instituții.

- Poliția Locală Târgu-Mureș, timp de mulți ani, a fost numărul unu pe țară, a fost o instituție etalon. Au venit să se înscrie sau să adere la organizația sindicală a Poliției Locale Mureș și cele din alte județe, au venit să cunoască structura și modul de organizare, din alte județe, dar și din Republica Moldova, Ungaria și altele.

- Unde este acum Poliția Locală din Târgu-Mureș?

- Sub formă de glumă, tot pe strada Gheorghe Doja nr. 9, dar sub o altă conducere, care, din punctul meu de vedere, cred că greșește în ceea ce privește modul în care aplică legea, sau, au făcut și fac câteva greșeli destul de grave, care fac acum obiectul unor dosare și cercetări penale.

- Care ar fi o parte din aceste greșeli pe care le face conducerea Poliției Locale?

- După părerea mea, în primul rând, ca și funcționar public și polițist local, toată activitatea se desfășoară în baza Legii 188 din 1999, a Legii 155 din 2010 privind înființarea organizarea și funcționarea poliției locale și a Regulamentului cadru 1332 din 2010. Pe lângă atribuțiile și obligațiile care le revin polițiștilor locali, au și drepturi. În cele mai multe cazuri nu se respectă aceste drepturi, sau, mai grav, se încalcă. De aici au pornit o serie de nemulțumiri, inclusiv din partea unor colegi, care, împreună cu alți colegi de la alte structuri, am decis să aderăm la o formațiune sindicală, care, în opinia noastră, ne protejează drepturile și ne apără ca funcționari publici și polițiști locali. Mai precis, am aderat la Sindicatul Prolex, tocmai din dorința aceasta de a fi apărați și reprezentați. Mă refer strict la interesele profesionale.

- Care ar fi cele mai frecvente încălcări ale drepturilor salariaților?

- Nu pot să mă pronunț cu privire la încălcările drepturilor salariaților, pentru că în momentul de față există câteva plângeri ce fac obiectul unor cercetări, iar până când organele abilitate nu se pronunță, nici eu nu mă pot pronunța, dacă sunt sau nu încălcări ale drepturilor noastre. Practic, am depus la instituțiile abilitate, inclusiv la Agenția funcționarilor publici, o plângere referitoare la nerespectarea prevederilor Legii 155 sau, chiar abateri mai grave, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni care fac obietul Codului de procedură penală. Până în momentul de față, încă nu am primit răspunsuri clare, în unele precizându-se că au fost redirecționate sau au fost trimise altor instituții abilitate.

- Să luăm un caz ipotetic: vine un salariat, polițist local, membru de sindicat, cu o problemă a sa, profesională. În continuare, dumneavoastră faceți demersuri, ca reprezentant al sindicaliștilor. Ce puteți face?

- În primul rând, salariatul respectiv, ca să putem să-i apărăm drepturile și interesele, trebuie să fie membru al sindicatului pe care-l reprezint. Nu pot să reprezint un alt angajat, care nu face parte din sindicat. Dacă un membru al sindicatului Prolex vine cu o astfel de nemulțumire, luăm legătura, în primul rând, pe cale amiabilă cu conducerea instituției, discutăm acest aspect. În cazul în care se poate rezolva la nivel instituțional, nu se mai fac alte demersuri.               

Dacă nu se pot rezolva, mergem mai departe, până la conducerea municipalității. Dacă nici acolo nu avem parte de un răspuns clar, sau de un sprijin din partea lor, apelăm la conducerea sindicatului, care, prin avocatul desemnat ne va reprezenta în instanța de contencios administrativ, în caz că se ajunge până acolo.

- L-am auzit recent pe primarul dr. Dorin Florea, care, la ședința cu reprezentanții asociaților de proprietari, le spunea că e preferabil ca toate, sau cât mai multe din problemele ivite care duc la stări conflictuale, să le rezolve pe cale amiabilă, să evite pe cât posibil instanțele de judecată, deoarece, de multe ori, instanțele încurcă mai rău. Ce situații conflictuale ați reușit să aplanați și, acestea pot avea și efect de boomerang?

- Da. Practic, până în momentul de față, n-am reușit să rezolvăm sau să soluționăm niciuna dintre probleme, pentru că am întâmpinat refuzul domnului primar de a discuta cu liderii sau președinții de sindicate. Din moment ce nici din cadrul audiențelor nu am avut ocazia să le discut, cu toate că aceste probleme de natură profesională ar trebui lămurite pe această cale, am ajuns să ne adresăm forurilor competente, instituțiilor abilitate, sau chiar instanțelor de judecată.

- Care ar fi problemele care generează stări conflictuale?

- Sunt probleme de mai multe feluri. Am și făcut demersuri pe această linie, sunt legate în primul rând de discriminarea care se face în momentul de față, pe criterii de apartenență sindicală. Mai precis, anumiți colegi care fac parte din altă organizație sindicală, sau care chiar nu sunt membri ai vreunui sindicat, sunt favorizați, avantajați, protejați, față de ceilalți, care suntem în sindicatul Prolex. În momentul de față, trei colegi, printre care și eu, membri ai sindicatului Prolex, am fost desemnați să executăm serviciul într-o zonă mai rău famată a Târgu-Mureșului, fără să fie respectate prevederile legale, mai precis Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.60 din 2010, conform căruia, o patrulă se constituie din cel puțin doi agenți. Noi am fost trimiși câte unul pe teren, să patrulăm, cu un program diferit față de al celorlalți colegi din același birou, cu zile de sâmbătă și duminică lucrate, ceea ce, ceilalți colegi nu o fac. Programul de lucru nu este de la ora 6 la 14 sau 7.30-15.30, ci de la 8 la 16, mai ales sâmbăta și duminica, sau, program de la ora 14 la ora 18 pe cartierul respectiv, de la ora 18 la ora 22, pe alt cartier, tot de unul singur. Nu știu cine-și asumă integritatea fizică a colegului care este trimis acolo singur. Probabil se va interpreta cum că se referă doar la polițiști Ordinul ministrului. Din câte știu, suntem și noi tot polițiști, cei drept, polițiști locali, nu de la poliția națională, dar suntem aceeași “familie”, a polițiștilor.

- Care credeți că poate fi cauza acestor presiuni? Structurilor de conducere le este frică de sindicat? Ei nu sunt membri de sindicat?

- Conform legii 162 din 2010, membrii de conducere nu pot ocupa funcții de conducere în sindicate, dar apartenența la o formațiune sindicală este opțională, nu este obligatorie. Dacă dânșii au optat pentru a face parte dintr-un sindicat sau nu, nu știu și nici nu li se poate impune de către absolut nimeni. În cursul săptămânii trecute, mai precis, începând cu data de 28 și 29 martie, joia și vinerea trecută, anumiți șefi de birouri din cadrul Direcției Poliția Locală le-au înmânat colegilor, majoritatea lor fără să știe ce semnează, niște tabele pe baza cărora li s-ar fi transmis faptul că se dezic de acțiunile noastre. Am depus câteva plângeri penale la instituțiile abilitate, deoarece am considerat că sunt încălcate anumite norme legale, iar faptele constituie abateri de la Codul de procedură penală. Colegilor li s-a cerut să semneze acele tabele cum că se dezic de la ceea ce am reclamat eu. Ori, în momentul în care am fost angajați în cadrul acestei instituții, am depus un jurământ, să respectăm Constituția și legile țării, iar dacă eu, ca funcționar public refuz să denunț o faptă, în momentul în care am luat la cunoștință despre o faptă penală și refuz să o denunț, atunci, unui cetățean de rând, ca datorie civică, ce putem să-i mai reproșăm că nu face acest lucru? Nu mi se pare normal, să luăm la cunoștință, ca funcționar public, despre o faptă care poate face obiectul unui dosar penal și să nu o reclamăm, sau să nu sesizăm instituțiile abilitate. Pe baza acestor sesizări sau plângeri, fiecare după cum înțelege, am “beneficiat” de această măsură, de a se strânge semnături din partea colegilor, cum că se dezic de acțiunile noastre, sau chiar că nu mai vor să lucreze cu noi, pur și simplu sunt îndemnați la ură și discriminare. Am depus o plângere chiar și astăzi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureș în acest sens și așteptăm măsurile legale.

- Să înțeleg că se creează o stare tensionată între salariați?

- Colegii care alături de mine facem parte din sindicatul Prolex și ceilalți, fie de la alt sindicat, sau care nu au aderat la o formațiune sindicală, având în vedere starea de tensiune care există în momentul de față la nivelul Direcției Poliția Locală și din moment ce nu se ia absolut nicio măsură în acest sens, vin la serviciu îngrijorați, stresați, cu groază.

Considerăm că așa nu se mai poate și dacă este cazul, am să ies în public, în presă, cu absolut toate dovezile și toate probele pentru care am făcut aceste acuzații și care stau la baza lor.

- Aveți serviciul în trei schimburi?

- Da. Serviciul poate fi executat în trei schimburi, însă consider că așa ar fi normal și echitabil față de ceilalți colegi, ca în cadrul unui birou, atâta timp cât trei, patru, sau cinci agenți își desfășoară activitatea după un program bine stabilit, de mult timp, iar ceilalți, care au aderat la o altă formațiune sindicală, să aibă același program, nu să fie discriminați doar pe acest criteriu, consider eu. Altă explicație nu există. Nu văd de ce până acum nu s-a întâmplat așa ceva.

- Dumneavoastră, timp de câțiva ani, ați fost desemnat și premiat ca fiind cel mai bun polițist local, de trei sau patru ori la rând.

- Da. Am fost desemnat “polițistul anului” inclusiv în urmă cu doi sau trei ani, când a fost pentru ultima dată, dar asta este viața, are urcușuri și coborâșuri. Asta nu înseamnă că nu-mi fac în același fel serviciul, sunt imparțial, dar atâta timp cât nu suntem lăsați să lucrăm și ni se pun bețe-n roate, sau suntem într-un fel constrânși să facem anumite lucruri pe care noi le considerăm ilegale și, din contră, suntem îndemnați să le săvârșim, nu se mai poate lucra în felul acesta. Chiar una dintre reclamațiile pe care le-am depus acum a făcut obiectul unui îndemn din partea unei persoane cu funcție de conducere din cadrul Poliției Locale, adresat unei colege, de a întocmi un proces-verbal pe numele dânsului, adică a superiorului ierarhic și nu contravenientului, deoarece sunt prieteni. Așa ceva nu se poate. Colega respectivă dacă ar fi executat dispoziția dată de superiorul ei, ar fi fost un fals în acte și risca să răspundă din punct de vedere penal, doar pentru că a executat o dispoziție dată. De vreme ce nu a executat-o și nu s-a conformat, ba mai mult, a avut calitatea de martor la reclamația pe care am depus-o, au început presiunile, șicanările și asupra ei.

- Vă mai pun o întrebare. Dacă ați fi numit pentru o zi, să fiți directorul Poliției Locale, ce ați schimba, în primul rând, față de starea de față?

- Schimbarea ar trebui să pornească de la nivelul Guvernului, în primul rând, pe urmă până la noi, dar în primul rând aș da ocazia tinerilor să se afirme, nu celor care beneficiază și de pensii, cu care, poate că trei familii ar reuși să trăiască bine într-o lună de zile, mă refer la cuantumul pensiei. Toată lumea știe de cazuri în care muncitorul lucrează, zilnic, inclusiv sâmbătă, 8 sau 9 ore și primește 1200-1300 lei salar lunar, iar aici, pentru salariul pe care-l primesc cumulat și cu pensia, nu mi se pare deloc echitabil și nu sunt de acord cu măsura asta. Dacă omul are o pensie mai mică și vrea să ne învețe din experiența sa, chiar apreciez acest lucru, suntem de acord, dar nu cu o pensie de câteva ori mai mare decât salariul nostru, plus salariul, să ocupe locul unui proaspăt absolvent de facultate, care rămâne șomer, fiindcă nu-și găsește un serviciu. Dar nu știu dacă directorii polițiilor locale au puterea asta de decizie.

- Și a doua schimbare?

- Aș încerca să solicit primarului să dea mână liberă directorului Poliției Locale. Unele au devenit polițiile primarilor. Noi, am susținut și susțin treaba aceasta, noi nu suntem Poliția primarului, noi suntem în slujba cetățeanului.

 

Lasă un comentariu