La trei luni de la startul programului de economii “Junior Centenar”, prin care statul a deschis aproximativ 4 milioane de conturi de economii pentru fiecare copil din România, doar 9.311 de părinți au depus bani.
Reamintim că programul “Junior Centenar” oferă părinților posibilitatea să asigure venituri viitoare pentru copiii lor și să beneficieze de anumite avantaje, respectiv o primă anuală de la stat de 600 lei și o dobândă (tot anuală) de 3%, cu condiția ca aceștia să depună suma minimă de 1.200 de lei pe an.
Codul IBAN este același pentru toți copiii, diferențierea plăților și a sumelor în cont făcându-se după numele și prenumele copilului și după codul numeric personal (CNP), pe care părintele le va trece, obligatoriu, pe ordinul de plată.
În contul unic Junior, deschis la Trezorerie, oricine poate depune orice sumă dorește peste cei 1.200 de lei (până la maximum 100.000 de euro pe an). Plata se poate face prin depunere în numerar fie la orice trezorerie, fie la poștă, prin mandat poștal, fie prin ordin de plată de la bancă sau internet banking.
Banii depuși în contul Junior Centenar sunt blocați până când minorul va împlini vârsta de 18 ani. De exemplu, pentru un copil născut în anul 2018, statul va vira primele și dobânzile abia în anul 2036, dacă se va respecta suma minimă anuală depusă de părinți. Astfel, la împlinirea vârstei de 18 ani, copilul ar trebui să aibă în cont 21.600 de lei, la care se vor acorda prime în valoare de 10.800 de lei și dobânzile aferente.
Printre motivele pentru care cei mai mulți români nu au depus bani în aceste conturi, se numără alte priorități financiare, faptul că nu au avut cunoștință de această oportunitate și... uitarea. Totuși, dacă sunt cu adevărat interesați de această posibilitate de economisire, ei mai au suficient timp să depună cei 1.200 de lei până la sfârșitul anului.
Pe de altă parte, consultanții fiscali cred că românul așteaptă câștig mare pe termen scurt, pe când economisirea pentru copii este un proiect pe termen lung. În plus, nu doar răbdarea le lipsește românilor, ci și încrederea în stat. Cu toții sunt, însă, de acord că deficiența cea mai mare a acestui program este necunoașterea lui de către publicului larg, recomandând autorităților să îl mediatizeze mai eficient.
