Cu toate că în Ungaria minoritățile sunt pe cale de dispariție, pentru că asupra lor s-au făcut presiuni enorme, ele fiind socotite drept țapi ispășitori, pentru dezintegrarea Imperiului austro-ungar, la 1918, propaganda budapestană nu încetinește să se laude cu “ce bine le merge acestora”, considerate adevărate resurse (desigur pentru asimilare), sens în care, spun liderii acesteia, ar putea fi un model pentru toate țările Europei.
Cu un deceniu în urmă, la invitația Universității Ecologice “Dimitrie Cantemir”, ne-a vizitat în municipiul Târgu-Mureș o delegație formată din trei dintre cei mai autentici reprezentanți ai minorității române din Ungaria: prof. univ. dr. Gyorgy Petrușan, șeful catedrei de limbă și literatură română, lector universitar Hoczopan Anna (fostă Ana Hoțopan) și asistent univ. Mihaela Bucin, toți de la Universitatea din Seghedin, cărora le-am luat câte un interviu pe tema vieții de minoritar în Ungaria. În calitatea lor de cunoscători ai evoluției românilor ne-au relatat că după momentul Trianon din 4 iunie 1920, în interiorul graniței Ungariei au rămas 200.000 de români, iar acum ar fi vorba de 10.000-20.000 de suflete. De unde acest rezultat, aveam să aflăm de la acești interlocutori, ai căror interviuri le readucem în actualitate, pentru ca vecinii noștri să fabuleze mai puțin. (IOAN CISMAȘ)
ROADELE MAGHIARIZĂRII FORȚATE: MIKEREKI, O COMUNĂ DE 3.000 DE SUFLETE, BASTIONUL ROMÂNISMULUI DIN UNGARIA
Doamna Mihaela Bucin este asistentă la catedra de limbă română din Seghedin, Ungaria.
Activitatea și-o desfășoară la Institutul pedagogic din Békéscsaba, unde se pregătesc învățători pentru școlile românești din Ungaria. Este născută în București, absolventă a Facultății de Filologie, secția română-cehă, căsătorită cu un medic veterinar, provenit dintr-o căsătorie mixtă (mama unguroaică). A plecat în Ungaria după evenimentele din martie 1990, de la Târgu-Mureș. Integrată în societatea ungurească, domnia-sa cunoaște bine și situația minorității române din țara vecină, motiv pentru care s-a oferit să ne acorde un interviu.
- Câți români credeți că sunt acum în Ungaria?
- S-au făcut mai multe feluri de recensăminte și, de fiecare dată, s-a ajuns la alt număr. Eu cred că în Ungaria sunt în jur de zece mii de români. Dar, ce înseamnă român în Ungaria? Faptul că el se declară român, faptul că el vorbește limba română, că se trage dintr-o familie românească, faptul că are nume românesc. Din punct de vedere oficial, român este cel care se declară, ca atare, la recensământ.
- Deci, rămânem la zece mii?
- Dacă îi avem în vedere numai pe cei care vorbesc curent limba română, numărul lor este chiar mai mic.
- Documentele din anii 1914-1918 arată că în Ungaria acelor vremuri, granița actuală cuprindea sute de mii de români. Cea mai mică cifră era de 200.000. Ce s-o fi întâmplat cu ei?
- Știm că după 1918 mulți intelectuali români din zonele populate de aceștia s-au întors în țară. Acesta a fost un punct slab, întrucât importante comunități au rămas fără dascăli și fără preoți, adică pradă foarte bună procesului de asimilare.
- Unde sunt concentrați românii și aproximativ în câte localități?
- La granița de est a Ungariei cu România, în principal în trei județe. Cei mai mulți sunt în Bichiș, apoi în Bihorul Unguresc și în județul Csongrád.
- Dacă sunt numai zece mii, cum s-au răspândit pe o arie așa de mare?
- Pe această arie găsești indicii ale spiritualității românești, nume românești, școală, biserică ortodoxă, dar sunt circa 20 de localități unde românii pot fi întâlniți mai compact.
- Dacă au fost mulți și acum sunt puțini, ce credeți că s-a întâmplat cu ei?
- Au venit în România, dar au și fost asimilați. În Ungaria, asimilarea este un proces continuu, iar în următorii 20-30 de ani existența românilor în Ungaria este pusă sub semnul incertitudinii.
- Care ar fi localitatea cea mai românească din Ungaria și în ce procent locuiesc ei în ea?
- Localitatea Mikereki din județul Bichiș are peste 85 la sută români.
- De ce drepturi se bucură românii din Ungaria?
- Ca orice cetățean ungur.
- Dar ca minoritate?
- Ca minoritate are drept la învățământ în limba maternă, până la grad universitar. Dar școli superioare în limba română nu sunt decât școlile pedagogice. Nu există un învățământ medical sau de inginerie, sau de drept. De fapt, nici nu și-ar avea rostul pentru că n-au ce face cu ele. În Ungaria, societatea românească este exclusiv rurală.
- Aveți reprezentanți în conducerea comunelor, în Parlamentul Ungariei?
- Despre această problemă n-aș putea spune multe. Știu că fiecare localitate are o autoguvernare, din care fac parte și români și se ocupă de problemele minorității românești. Există și o autoguvernare pe țară pentru noi, aceasta cu sediul la Gyula. O poveste cam nebuloasă, de fapt.
- Pot face aceștia ceva pentru minoritatea română?
- Ei dețin puterea financiară, adică se ocupă de repartizarea bugetului pentru școli și instituțiile românești, atâtea câte sunt ele. Dar dacă primim un fond de carte din România, de 300 volume, să zicem, nimeni n-are ce face cu ele, pentru că, practic, nu știu să le citească. Aceasta este problema.
- Câte limbi oficiale sunt în Ungaria?
- Una singură, maghiară.
- În ce limbă se adresează românul la Primărie, în instanță, în celelalte instituții oficiale?
- În localitățile românești, dacă la primărie este vreun român, atunci vorbește în limba română. La Mikereki se vorbește numai românește. Dacă se merge la oraș, acolo se vorbește numai ungurește.
- Până la ce nivel întâlnim școlile românești, și cam în câte localități?
- În circa 11 localități. Acolo unde este școală românească sunt și grădinițe.
- Ce înseamnă de fapt o școală românească în Ungaria?
- Aici problema este puțin mai complicată. În Ungaria sunt trei tipuri de școli românești. Pentru că procesul de asimilare a fost, din anumite cauze, pe care nu le discut acum, foarte accelerat, în anumite localități limba română este cunoscută doar la nivel de grai. Aici avem de-a face cu școli în care limba română se predă ca limbă străină și unde participă atât copii din familii românești, cât și ungurești. Sunt foarte multe familii de intelectuali: medici, ingineri etc., care-și dau copiii la școala românească ca să învețe o limbă străină spun ei. Apoi, este un tip de școală în care limba română se predă 50 la sută, alături de limba maghiară. Acestea sunt școlile bilingve. Adică, se predă limba română în limba română, iar din celelalte obiecte, fiecare profesor este obligat să predea și în limba română. Apoi, sunt școli românești în care se predă totul în limba română.
- Care sunt acelea?
- Una singură, la Mikereki.
- Deci, într-o comună. Și, cam câți elevi sunt acolo?
- Dacă ne gândim că Mikereki are circa 3.000 de locuitori, oricine poate aprecia cât de mare este școala românească de acolo. Liceu românesc în Ungaria există numai unul singur, la Gyula, și poartă numele lui Nicolae Bălcescu.
- Cine-l frecventează, românii sau ungurii?
- Și unii, și alții.
- De ce credeți că ungurii merg la liceul românesc din Gyula?
- Sunt clase mult mai mici, atmosfera este mult mai familiară, iar profesorii se ocupă mai mult de elevi.
- Profesorii sunt buni cunoscători de limbă română?
- Cei de la liceul românesc, da, dar și cei de la restul școlilor. De fapt, depinde ce înțelegeți prin limba română: cea literară sau graiul natal?
- Care ar fi diferența între limba română și graiul natal?
- Pentru românul din Ungaria, limba română este graiul natal. Limba română pe care o aude la televizor este străină.
- Nu o înțelege?
- Nu o înțeleg. Dacă eu merg și vorbesc cu tineri români dintr-o localitate românească, așa cum vorbesc cu dumneavoastră, nu îmi răspund în limba română, ci în limba maghiară. Dacă le vorbesc în grai, atunci ne înțelegem.
- Ar însemna acest grai un amalgam româno-maghiar?
- Are foarte multe cuvinte din limba maghiară. Este o limbă românească arhaică, păstrată de ei, care nu are scriere și nici nu se poate scrie.
- În ce procent tinerii de acolo contractează căsătorii mixte?
- Foarte mulți, ca procent. În ultimul timp, chiar și la Mikereki, care s-a ținut prin tradiție foarte puritan din punct de vedere al căsătoriilor.
- Dumneavoastră ce limbă vorbiți în familie?
- Ambele limbi.
- Aveți maghiari în familie?
- Da, soțul.
- Copilul dumneavoastră ce școală urmează?
- O școală de tip A, unde limba română se predă ca limbă străină.
- În ce măsură vorbește românește?
- Vorbește limba literară română, motiv pentru care este foarte greu acceptat în colectivitatea românească, pentru că nu cunoaște graiul de acolo.
- Ce perspectivă are minoritatea românească din Ungaria, va putea supraviețui sau va dispărea?
- Va dispărea.
- Pe ce vă bazați?
- Procesul se asimilare este foarte accentuat, iar românii nu au motivația să-și păstreze identitatea.
- Dar în ultimii ani nu s-au îmbunătățit condițiile de conservare a identității etnice?
- Ba da, dar conștiința națională a românului din Ungaria a rămas la nivelul folcloric. El este legat de localitatea în care s-a născut, de jocul duminical. Este legat de niște obiceiuri folclorice și atât. Nu este legat de un simbol de stat, n-a trăit niciodată în România, nu are un imn, un steag, el este credincios statului maghiar. N-are personalități culturale de care să se lege sau scriitori sau oameni de știință. N-are motivație.
- Ați putea face o comparație între condițiile maghiarilor din România și condițiile românilor din Ungaria?
- Pentru trecut, nu mă pot pronunța. Procesul de asimilare al românilor din Ungaria nu a început acum și pentru aceasta nu trebuie să pedepsim Ungaria de acum.
- Există o toleranță ungurească în raport cu populația minoritară română?
- Nu mai este cazul. Diferența este la nivelul limbii. Iată un gen de dialog: “A, tu ce limbă vorbești? Cum ai vorbit? - Românește - Da, asta-i românește? - da, este românește. - Da? Păi cum! - De aici din Ungaria. - Da? În Ungaria mai sunt și români?”
- Se spune că există o voință a minorității române de a se topi în majoritatea maghiară. Așa este?
- Din păcate așa este. Cei 10-12 intelectuali care au întemeiat în Ungaria Institutul de cercetări al românilor, o comunitate a artiștilor, o catedră de română la Seghedin nu pot face față. Omul de rând dorește să se integreze, fiindcă pentru el aceasta înseamnă progres.
- Ce ar putea face statul român pentru românii din Ungaria?
- Să trimită vreo 20.000 de români să locuiască acolo.
- Există biserici românești?
- Greco-catolicii s-au asimilat destul de repede. Ei își mai păstrează numele și religia. Bisericile ortodoxe au fost mult mai conservatoare. Au păstrat mult timp limba română. Avem preoți misionari din România și sunt și tineri din Ungaria care urmează Institutul teologic la Cluj. Și ei fac parte din acești intelectuali care vor duce mai departe limba română.
- Ce presă aveți în limba română?
- Un ziar la Gyula, care se numește: “Noi, românii din Ungaria”. Are o redacție de 6 oameni și apare săptămânal, vinerea. Este un post de radio la Seghedin care emite zilnic în limba română, 25-40 de minute. Tot aici, un post TV care emite și el o dată pe săptămână, în limba română, câte o jumătate de oră.
- În Ungaria se poate vorbi de o națiune compactă maghiară?
- Acum da, acolo nu se pune problema bilingvismului sau altele. Există foarte multe amestecături de nume, de altă proveniență. Chiar ungurii comentează acest aspect, spunând astfel “Cine este cel care se poate considera cu adevărat ungur? Cine este ungur în Ungaria?” Națiunea există, dar foarte mulți indivizi au nume de români, slovaci, sârbi, croați, germani, evrei etc.
- Sunt unguri cu nume românesc?
- Sunt destui. Politicianul Tórdeán a fost român. Recent am cunoscut un ungur cu numele Bálegá. Și nume de aromâni am întâlnit.
- La recensământ ce v-ați declarat?
- Eu româncă, soțul maghiar, iar copilul este tot român. Suntem printre puținii care am fost acceptați în rândul comunității. Ca orice minoritate, și minoritatea română din Ungaria este închisă. Ei sunt cu treburile lor. Românii din Ungaria nu acceptă maghiari din Transilvania în rândurile lor; doar câte un român mai scapă.
- Țiganii mai există în zonă?
- Sunt, și aceștia vorbesc foarte frumos românește.
- Sunt din cei plecați recent?
- Nu, de pe vremea imperiului.
