Faptul că partidul său a fost sancționat de PPE nu l-a făcut pe Viktor Orbán nici să-și smulgă părul din cap, nici să-și pună pantaloni cafenii. În cadrul unei emisiuni difuzate de Radio Kossuth (sursa - MTI), premierul ungar le-a transmis cetățenilor că, dacă își iubesc țara și vor să-i apere interesele, să participe în număr cât mai mare la alegerile pentru Parlamentul European, din 26 mai. “Trebuie să le arătăm celor din Bruxelles că în Ungaria se întâmplă ceea ce vor maghiarii, și nu în birourile de la Bruxelles se va decide - de către partide care tocmai virează spre stânga și ONG-uri de tip György Soros - ce se petrece în Ungaria și în Europa (...). Noi nu suntem dispuși să facem ce dictează Bruxelles-ul, dacă acel ceva nu e bun pentru maghiari. (...) În 2010, Bruxelles-ul ne-a cerut să strângem cureaua, iar drept răspuns Guvernul Ungariei a trimis acasă Fondul Monetar Internațional (FMI) și a redus impozitele. Apoi au dorit ca băncile să poată câștiga de pe spinarea oamenilor de o sută de ori valoarea creditelor în valută, dar, în loc de asta, guvernul a pus băncile să dea socoteală. Bruxelles-ul vrea și majorarea cheltuielilor, dar Ungaria a introdus măsuri de reducere a acestora (...). Apoi, ni s-a spus să lăsăm să intre imigranții, iar noi am construit un gard. Acum au zis să-i primim înapoi pe imigranți, iar noi nu suntem dispuși să acceptăm cotele obligatorii de distribuire” (las' că le acceptăm noi, că suntem mai milostivi - n.n.).
Și în ce privește soarta propriului partid (Fidesz), Orbán vede mai degrabă partea plină a paharului: “Am câștigat timp”, spune el, și, privind din perspectiva faptului că 13 formațiuni politice au inițiat excluderea Fidesz din PPE, “rezultatul final este acceptabil”. “După alegerile europene, vom decide în Fidesz ce e bine pentru Ungaria, dacă să continuăm în PPE sau dacă locul nostru este, mai degrabă, într-un tip nou de familie de partide”, a detaliat premierul, neuitând să adauge că cele 13 partide sunt, fără excepție, pro migrație și nu doresc să oprească, ci să legifereze acest fenomen.
Cât despre marii dregători (încă în funcții) ai Europei, premierul ungur... să nu zicem că “le-a dat cu flitul”, căci ne-am exprima mult prea... elevat, dar, în orice caz, le-a cam sugerat să mai măture și prin fața propriilor ogrăzi.
În interviul radiofonic citat de MTI, Orbán a vorbit, de pildă, despre “omul pe nume Timmermans, care trăiește într-o bulă” și care, după ce partidul său a pierdut majoritatea în camera superioară a parlamentului la alegerile din landul olandez, “vine la Budapesta și în alte mari orașe europene, să ne dea lecții de democrație, în timp ce acasă la el, oamenii i-au trimis partidul la plimbare”.
La fel de dur a fost taxată “îngrijorarea” președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: acesta a declarat pentru RAI1 (sursa - evz.ro) că este deranjat de xenofobia prim-ministrului ungur, de ostilitatea sa față de străini, și că “un astfel de naționalism poate duce la război”. Răspunsul nu s-a lăsat așteptat: “Cineva care a dezvelit o statuie a lui Marx n-ar trebui să predea nimănui lecții despre xenofobie, pentru că pe maestrul xenofobiei îl chema Karl Marx”. (Apropo de xenofobie, din 1989, de la căderea Zidului Berlinului -155 km -, Europa a reușit să finalizeze lungimea echivalentă a șase ziduri ale Berlinului, menite, în principal, să țină departe imigranții și posibilii solicitanți de azil. Ridicarea zidurilor de frontieră coincide, pe de altă parte, cu creșterea influenței partidelor naționaliste de pe întreg continentul, 10 din 28 de formațiuni politice câștigând mai mult de o jumătate de milion de voturi în alegeri, din 2010 încoace; sursa - The Independent.)
...Întrucât i s-a cam feștelit imaginea de “bau-bau” și tot mai mulți “supuși” îi dau cu tifla, amenințat de gaura imensă din buget, în caz de Brexit, Bruxelles-ul își varsă cufărul de griji peste România: nu este zi lăsată de la Dumnezeu fără să ne parvină vreo nouă “îngrijorare”, “preocupare”, “indicație”, “recomandare” privind “evoluțiile statului de drept din România” pe te miri ce chestiuni pentru care, alde Timmermans, Juncker, dar și spinările încovoiate autohtone (care le furnizează material bibliografic pentru diverse rezoluții și scrisori deschise) ar trebui invitați, urgent, în sânul naturii, să ia o gură de aer proaspăt.
Una dintre cele mai mari frământări ale domnului rămas fără partid în Olanda natală este, de exemplu, “marea îngrijorare privind discuțiile referitoare la o posibilă ordonanță de urgență care să dea posibilitatea celor condamnați definitiv să conteste sentințele în urma deciziei Curții Constituționale care a vizat completurile de 5 judecători ale ÎCCJ”. Și tupeul nu se oprește aici: ni se poruncește, nici mai mult, nici mai puțin, “oprirea imediată a aplicării legilor justiției și a ordonanțelor de urgență emise de Guvern, stoparea implementării Codului penal și a Codului de procedură”. Înțelegem greșit, sau, în România trebuie desființate Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională? Care Curte - spre informarea Bruxelles-ului - este singura instituție abilitată să stabilească interpretarea corectă a Legii fundamentale. Nimeni altcineva, nici președintele, nici altă autoritate a statului și nici măcar societatea civilă (apropo de ghiveciul numit referendum pe justiție ce ni se pregătește) nu are dreptul să se substituie autorității CCR pentru a da verdicte cu privire la respectarea Constituției României. Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii - ele se execută, nu se discută.
...Ceea ce nu l-a împiedicat, zilele trecute, pe dl Timmermans să convoace, de urgență, colegiul comisarilor, pentru a discuta “situația statului de drept din România” (pe cel din Olanda l-a rezolvat), inclusiv subiectul Kövesi. E îngrijorare multă pe la Bruxelles... Dar și nesimțire și dispreț.
Tot de grija României se zvârcolește și un domn ministru din Germania, care consideră că unor țări (și României, bineînțeles, sau, mai ales României) să li se reducă finanțările și să fie sancționate dacă adoptă legi ce “contravin principiilor fundamentale ale UE”, tăierea fondurilor fiind “singura limbă înțeleasă acolo”. Acolo, adică aici, la marginea Imperiului.
Dar, daaar... toți acești vătafi europeni care ne dau lecții despre cum nu se respectă statul de drept (în caz că știe cineva ce înseamnă el), poate că ar face lampa mai mică dacă nu li s-ar cânta în strună și nu li s-ar da apă la moară direct de la București: vezi Rezoluția împotriva României, votată, cu mare entuziasm, de cozile de topor mioritice, care încă mai umplu, cu golul lor și pe banii noștri, fotoliile de pe la Bruxelles și Strasbourg; vezi recenta “judecată de valoare” emanată chiar de la vârful puterii judecătorești, cum că ne-am cam pripit cu ratificarea Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, de dragul de a intra cât mai repede în Consiliul Europei, de-aia ne-am trezit “cu un val de condamnări care nu se mai termină nici acum” (cu alte cuvinte, nu procurorii și instanțele sunt vinovate pentru condamnările României la CEDO, ci Statul român, care a ratificat Convenția); vezi, în fine, intenția de a ne duce cu jalba-n proțap și cu căciula-n mână la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, s-o întrebăm dacă chiar e musai să aplicăm, în toate cazurile, deciziile Curții Constituționale a României, în România.
...Căci, revenind la Viktor Orbán și parafrazându-l: “Noi suntem dispuși să facem ce dictează Bruxelles-ul, chiar dacă acel ceva nu e bun pentru români”. Ne și imaginăm (ce coșmar!) cum ar fi luat România foc, și câte denunțuri pentru înaltă trădare ar fi fost slobozite, și cum ar fi ieșit Facebook-u'n stradă, și cum s-ar fi zvârcolit serviciile și propaganda securistă, dacă vreun reprezentant al guvernului de la București ar fi rostit măcar un sfert din ce a rostit Orbán la adresa căpeteniilor din Bruxelles.
Care căpetenii, ce să vezi, în mărinimia lor, au dat liber la schimbarea orei: cine vrea să treacă la ora de vară poate să treacă, cine nu vrea să treacă poate să nu treacă.
...Bine, dar câtă indisciplină! Să facem, adică, cum ne taie capul?! Fără o dezbatere publică, fără să cerem voie de la comisarul pe bioritmul din Bruxelles? Să schimbăm ora, noaptea, ca hoții? Ce dezmăț! Să decidă “ciuma roșie” dacă ne culcăm/sculăm cu o oră mai devreme/mai târziu? Se impune, degrabă, organizarea unui referendum pe tema dată, eventual, chiar pe 26 mai. Că tot e Cotroceniul în pană de întrebări...
Revenind (dacă mai putem și dacă mai are rost) la lucruri serioase, problema este că, în curând “se schimbă garda” la Bruxelles, Europa se reconfigurează, se reașează, se reorientează, apar alte figuri și alte priorități, ...Iar noi “locului ne ținem, cum am fost, așa rămânem”: ei, cu interesele, noi, cu temenelele...
