DR. ING. MIHAI TOMȘA - LA 80 DE ANI

Distribuie pe:

Doctorul în științe agricole ing. Mihai Tomșa, s-a născut la 19 aprilie 1939, în Reghin, tatăl învățător, iar mama casnică. Părinții, fiind catalogați chiaburi, au fost obligați să se stabilească sub regim forțat în alte localități.

A copilărit și a urmat școala primară și gimnazială într-un sat de la poalele munților Călimani - Râpa de Jos, comuna Vătava.

După absolvirea a 7 clase, urmează cursurile Școlii Medii Tehnice Horticole din Bistrița, fiind atras în mod deosebit de pomicultură. Examenul de bacalaureat îl susține la Liceul teoretic George Coșbuc din Năsăud, iar în anul 1958 este admis, cu media maximă, la Facultatea de Agricultură din Cluj-Napoca. Studiile universitare i-au întărit pasiunea pentru biologia aplicată în cultura plantelor, beneficiind și de sprijinul unor mari personalități din învățământul clujean: prof. emerit dr. Constantin Bodea, academician prof. emerit dr. ing. Vasile Velican, prof. emerit dr. ing. Iuliu Bărbat, prof. dr. doc. ing. Ioan Bobeș și alții.

În 1963, la absolvirea facultății, este repartizat șef de secție la Gospodăria Agricolă de Stat Miheșu de Câmpie. Fiind pasionat de pomicultură a dorit să se transfere la Stațiunea de Cercetări Pomicole din Bistrița, unde era așteptat și dorit, dar organele de partid din acea vreme au considerat că este mai indicat să lucreze în pomicultura județului Mureș, la Batoș, secția Uila. Aici i s-a împlinit visul și a împodobit dealurile Batoșului cu o minunată livadă, fiind sprijinit și de soție, inginer agronom cu specializarea în protecția plantelor, doctor în științe. La Batoș și Uila a plantat peste 800 de hectare cu livezi, fiind promovat inginer-șef, apoi, devenind cel mai tânăr director din agricultura de stat a țării. Aici a înființat primele livezi intensive din țară, stabilind cu stațiunile de cercetări, tehnologii de cultură adecvate. În 1968 a experimentat, iar în 1970 a pus în practică schimbarea sortimentului pomicol prin supraaltoire. A inițiat cercetări privind nutriția pomilor fructiferi, cu accent pe nutriția foliară, colaborând cu Universitatea Agricolă din Cluj-Napoca, UMF Târgu-Mureș, oficiile pedologice din Cluj și Târgu-Mureș. Rezultatele acestor cercetări de pionierat în România au fost prezentate la Congresul de Agrochimie de la Riga, în anul 1972. În anul 1983 își susține teza de doctorat cu tema: “Influența hrănirii extraradiculare asupra creșterii, dezvoltării și producției de fructe la principalele specii pomicole, combinată cu tratamente fitosanitare”. Această tehnologie, în urmă cu 20 de ani, era o noutate absolută în România, iar la ora actuală se practică pe scară largă la toate plantele de cultură.

Intrând în conflict cu organele județene PCR, fiindcă nu accepta lipsa de profesionalism a unor activiști, și-a dat demisia din funcția de director, intenționând să plece la o societate agricolă din străinătate. Nu i s-a permis, și timp de 20 de ani conduce Direcția Fitosanitară a județului Mureș, participând direct la reorganizarea activității din acest domeniu, înființând, la Târgu-Mureș, laboratorul de analiză a produselor de uz fitosanitar, laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide din produsele vegetale, laborator de bacteriologie, după cerințele UE. Un loc remarcabil în activitatea doctorului Mihai Tomșa îl ocupă și “apostolatul” în lumea satelor. În calitate de fondator al Societății de Protecția Plantelor din Transilvania, editează revista “Protecția plantelor”, fiind și redactor-șef la revista “Lumina satelor”, fără să neglijeze activitatea de cercetare, în calitate de prim-vicepreședinte al Societății de Protecție a Plantelor din România, președintele societății de Horticultură, Filiala Mureș, membru și colaborator al Societății “Protection rasione” din Franța, președintele Societății Profesionale a Pomicultorilor Mureșeni. A participat la numeroase simpozioane, congrese și conferințe de specialitate: Rusia-1966; Austria-1969, 1971, 1975; Anglia-1988, 1991; Franța-1979, 1982, 1991, 2001; SUA-1982, 1991; Belgia-1982, Olanda-1975, Germania-1988, 2001; Spania-1996; Turcia-1997; Ungaria-1991, 1994, 2000; Polonia-1998. În perioada 1970-1980, i s-a propus să rămână în străinătate, inclusiv în SUA, unde i s-au oferit locuri de muncă în cercetare, foarte bine retribuite, dar a refuzat, motivând că pământul românesc este prea sfânt pentru a fi părăsit. I s-au acordat numeroase ordine, diplome și medalii, a publicat peste 110 lucrări științifice și sute de articole de specialitate. A publicat o carte de pomicultură la o Editură din București, iar o carte de protecție a plantelor este în curs de apariție.

În ultima perioadă îl încearcă o mare revoltă, pe care nu ezită să și-o manifeste public: “Regretul mare al acestor vremuri este că agricultura, cea mai importantă ramură a economiei românești, este mult neglijată. Importanța care i se dă, este în vorbe și nu în fapte. Cercetarea, știința și învățământul agricol românesc sunt marginalizate, tratate cu indiferență, neprețuite. Unii factori de decizie nu înțeleg, nici după 29 ani de pauperizare continuă a nivelului de trai, că agricultura este șansa națiunii noastre”.

Doctorul Tomșa este de religie ortodoxă, căsătorit cu doamna dr. ing. Elena Tomșa, are o singură fiică, medic specialist -, este pasionat de pomicultură, teatru, fotbal, un statornic susținător a “U” Cluj.

La mulți ani cu sănătate, domnule dr. ing. Mihai Tomșa!

N.R. Mi-am permis să fac această prezentare a dr. ing. Mihai Tomșa, din dorința de a demonstra unor politicieni, că Târgu-Mureșul nu duce lipsă de personalități autentice. Îi cer scuze, pe această cale, pentru faptul că mi-am permis să scotocesc puțin arhiva sentimentală a domniei sale, nu de alta, dar în ultima perioadă, prea mulți ciocoflenderi sunt lăudați și gratulați prin târgul nostru.

 

Lasă un comentariu