LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (XX) MECANISMUL SCHIMBĂRILOR ECONOMICE ȘL SOCIALE

Distribuie pe:

Datele statistice dovedesc o creștere pe termen lung a inegalităților, ca urmare a faptului că rata randamentului capitalului are o creștere mai rapidă decât rata de creștere a economiei. Față de secolul XIX, arată Piketty, rata de creștere economică este mult mai mică (1-1,5% anual), în timp ce rata randamentului capitalului este mai înaltă (4-5% sau chiar 6-7% pentru investiții de valori mari). Mult lăudatul proces de globalizare, care se aștepta să fie un win-win game prin care inegalitățile la nivel mondial să se aplatizeze, s-a dovedit a fi, din contră, un proces de creștere a inegalităților în favoarea țărilor celor mai dezvoltate. Statistica lui Piketty arată că doar în ultimele două decenii, partea din veniturile globale preluate în SUA, doar de către 1% din populație, s-a dublat, ajungând la 20% din totalul avuției naționale. Doar 0,1% din populație deține 8% din veniturile globale, în timp ce în Canada, Regatul Unit și Elveția, același procent din venit este preluat de 4% din populație.

Concluzia lui Piketty este că bogații devin tot mai bogați și săracii tot mai săraci.

Evident, în fața acestei realități dramatice am putea crede că un obiectiv important și de actualitate al schimbărilor ar fi putut fi realizarea acelui tip de progres economic apt de a restructura economia globală în direcția reducerii inegalităților.

O astfel de schimbare ar fi putut fi acceptată cu încredere și speranță de progres prin evoluția spre echitate și echilibru a principiilor și a regulilor de investire și de exploatare a capitalului de pe piața globală.

Care ar fi putut fi semnalele unei astfel de direcționări a schimbării?

În primul rând, clarificarea și statuarea unor norme de comerț internațional și de politică tarifară într-un cadru de acorduri și reglementări la nivel global sau regional.

Din păcate, ultima perioadă a arătat că fenomenul a evoluat într-o cu totul altă direcție.

Cum am putea califica altfel situația creată de administrația Donald Trump, care s-a afirmat printr-o virulentă poziție împotriva globalizării și a democratizării sistemului actual de reglementare a fluxurilor comerciale internaționale?

Prin această poziționare, Statele Unite ale Americii, țara care are meritul conceperii și construirii noii paradigme a economiei internaționale după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin susținerea fără limită a sistemului pieței globale, a devenit brusc și violent susținătoarea politicilor protecționiste, a cărei obsesie este construirea unui zid între ea și Mexic, renunțarea la TAFTA și ALENA, anihilarea Organizației Mondiale a Comerțului, retragerea din Acordul de la Paris asupra mediului.

(Va urma)

Lasă un comentariu