Suprafața cultivată cu rapiță în România, implicit și cea cultivată în județul Mureș, a crescut an de an, datorită cerinței de ulei de rapiță pentru consumul alimentar și carburant biodiesel, cu mult mai mare decât oferta, întreaga recoltă fiind valorificată la prețuri satisfăcătoare Anul acesta, în județul Mureș s-au cultivat cu rapiță de toamnă 5.000 de hectare, datorită tehnologiei de cultură relativ ușoare, mecanizabile și datorită valorificării la prețuri avantajoase.
Pentru reducerea riscului de impact asupra sănătății oamenilor și animalelor, precum și pentru protecția familiilor de albine, Regulamentul UE nr. 485/2013 care interzice utilizarea în tratamentul fitosanitar a trei substanțe active din clasa neonicotinoidelor și ordonanței de Guvern nr. 4/1995, privind utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor din agricultură și silvicultură, este interzisă aplicarea tratamentelor la plantele melifere și la cele care își fac polenizarea cu ajutorul albinelor, cu produse toxice pentru albine în perioada înfloritului.
UE a interzis, din anul 2018, folosirea a trei substanțe active: imidacoloprid al firmei Bayer, clothianidin al firmei Taketa și thiamethoxan al firmei Bayer și Syngenta. Totuși, cu toate că sunt cunoscute efectele nefaste asupra populației de albine și biodiversității naturii, fermierii români din sectorul vegetal solicită mereu aprobarea temporară pentru tratarea semințelor de porumb, floarea soarelui, rapiță cu neonicotinoide împotriva anumitor dăunători și au obținut această aprobare din partea autorităților, chiar și din partea Academiei Agricole și Silvice a României, inclusiv a prof. dr. Valeriu Tabără, președintele ASAS.
Din studiile efectuate în teren, rezultă că la culesul de rapiță din această perioadă, o familie puternică de albine realizează 50-100 kg de miere, fiind considerat un adevărat miracol pentru dezvoltarea familiilor de albine, dar și pentru sănătatea omului.
Rapița de toamnă înflorită în această lună, cu o perioadă de 25 de zile, ajută la dezvoltarea în forță a familiilor de albine, prin depunerea de matcă a circa 2.000 de ouă pe zi. Producția de miere ce se poate realiza până la înflorirea salcâmului este de 2-3 kg pe familie, în zilele favorabile culesului, astfel că, până la salcâm, se pot extrage circa 10 kg/familie de albine miere marfă.
Dincolo de aceste aspecte, miracolul rapiței constă și în valoarea medicinală a mierii de rapiță prin conținutul de quercitină. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, fost director la Institutul de Cercetări Alimentare, a demonstrat, prin cercetări științifice, că quercitina este un flavonoid puternic, cu rol în combaterea tulburărilor circulatorii, a bolilor cardiovasculare și a cancerului. Cercetările științifice susțin că quercitina poate opri procesul de degenerare a celulelor cerebrale care pot cauza instalarea bolii Alzheimer, iar consumul de miere de rapiță stimulează sistemul imunitar al organismului.
Aceste aspecte explică și dezvoltarea în forță a familiilor de albine în perioada culesului la rapiță.
M-am bucurat, sincer, când un reputat specialist agricol, ing. Tiberiu Zbârcea, administratorul S.C. Agroindustriala Cristești, a constatat că prin polenizarea cu albine, producția la rapiță crește cu 40 la sută, invitând apicultorii mureșeni să-și așeze pavilioanele cu albine pe o exploatație în suprafață de 50 ha, în Cristești. Iată un alt aspect care poate considera rapița un adevărat miracol…
