Mai mult de jumătate dintre românii care au participat la sondajul “Românii și agricultura”, realizat de iVox la solicitarea World Vision România, consideră că acest sector este extrem de important, dar nu ar fi de acord să practice muncile agricole, catalogându-le specifice celor cu foarte puțină școală.
Peste 70% nu se văd lucrând în agricultură
Potrivit sondajului, peste jumătate (64%) dintre cei chestionați consideră că rolul agriculturii în țara noastră este unul esențial sau important. După părerea a peste o treime dintre cei intervievați, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o școală profesională.
Peste o treime (35,23%) dintre românii care folosesc internetul consideră că rolul agriculturii în țara noastră este unul esențial, iar 29,16% sunt de părere că rolul acestui sector este unul important, dar în scădere ca impact.
În același timp, 70% dintre respondenți nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% consideră și meseria de apicultor ca fiind atractivă și 27,07% preferă peisagistica.
Producția agricolă românească, în topurile europene
Agricultura este unul dintre puținele sectoare ale economiei care pune țara noastră în fruntea topurilor europene, datorită producțiilor de cereale și plante oleaginoase, România fiind chiar liderul european în producția de miere (în 2015).
Cu toate acestea, doar o treime din respondenți consideră că agricultura are un rol esențial în economia națională. O posibilă explicație ar fi că de mulți ani agricultura a fost asociată cu producția primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o rușine, un eșec în viață. Astfel se justifică faptul că foarte mulți respondenți, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii.
Însă, profesia de agricultor include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom, și alte meserii nu doar atractive, dar și profitabile, precum șef de fermă, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist în gastronomie sau enolog (specialist în vinificație).
Jumătate dintre români nu și-ar da copiii la licee agricole
Peste trei sferturi dintre cei care lucrează sau ar lucra în agricultură (76,85%) și-ar dori să-și desfășoare activitatea (meseria) aleasă în calitate de antreprenor. În același timp, jumătate dintre români nu și-ar da copiii la liceul agricol și doar 20% i-ar îndemna să aleagă această specialitate.
Așa se explică faptul că multe licee agricole sunt deja desființate, iar cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. Aceste date arată că, în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupație pentru cei care nu au carte. Cu toate acestea, avem nevoie de specialiști în agricultură și de o tânără generație de agricultori. Pentru a schimba aceste percepții, este necesar să vorbim despre liceele agricole și despre agricultură printr-o campanie care să informeze publicul larg că a fi fermier este un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață.
Meseria de agricultor nu este inferioară, ci aduce valoare
Trebuie să înțelegem că, în 2019, a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu este sărăcie și nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate.
În plus, în următorul exercițiu financiar ce se va derula în perioada 2021-2027, va crește valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural până la 100.000 de euro (în comparație cu 70.000 în perioada actuală). O sumă echivalentă cu cel puțin 2% din pachetul financiar național de plăți directe (subvenția pe suprafață) va trebui să fie dedicată tinerilor fermieri și să se dezvolte noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru.
***
Sondajul “Românii și agricultura” a fost realizat în perioada 1-31 martie 2019, pe un eșantion compus din 3.426 de respondenți și reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografică a populației utilizatorilor de internet din România.
