Profesorul Aurel Romilă, medic psihiatru și inițiator al Secției de resocializare de la Spitalul “Alexandru Obregia”, din București, citat de libertatea.ro, consideră că “mecanismul prin care intrăm în depresie este diferența dintre aspirații și frustrare, dintre ceea ce ne dorim și ceea ce obținem”.
Aspirăm la prea mult - De multe ori, aspirăm la prea mult, ne comparăm continuu cu ceilalți și riscăm să ne simțim inferiori. Dorința de a evolua cât mai mult pe scara profesională este o cauză a depresiei, mai ales în rândul adulților. Suportăm cu greu ca alții să fie mai buni decât noi sau să fie clasați pe o poziție superioară, după ce noi ne-am chinuit să ajungem acolo. Perfecționismul se înscrie în aceeași categorie.
De asemenea, ne dezechilibrează faptul că vrem multe, dar nu le putem realiza. Și invidia este unul dintre motivele pentru care ajungem depresivi. “Nu mai vrei Mamaia, nu mai vrei Bulgaria, nu mai vrei Grecia, vrei zone exotice. Nu te mai saturi. Asta este lăcomie.
Trebuie să ai limite. Natura biologică a pus limite. Poți iubi cu măsură. Cei care fac eforturi colosale se epuizează și apoi vin la mine că nu au plăceri. Au de toate, însă nu mai au plăcere. Ce pot să fac cu ei este să îi fac să înțeleagă că nu trebuie să bea un ibric de cafea ziua și șapte coniace noaptea. Principalul factor de terapie, dintotdeauna și pentru toate, este somnul”, explică profesorul Aurel Romilă.
Toate tulburările vin din excese, iar credința în Dumnezeu îi poate ajuta pe cei nefericiți să se bucure de viață.
“Este important să ai o logică, să știi că întregul este totul și că pe acest întreg îl numim Dumnezeu. Important este că ești o parte din întreg, și nu buricul pământului. Avem doi factori, un numărător cognitiv și un numitor afectiv. Numitorul afectiv este mai mult inconștient, iar dacă el inundă cognitivul facem criză de panică, depresie, iar dacă ocupă de tot cognitivul facem psihoză, devenim schizofrenici, psihotici etc.”
Poluarea noastră de zi cu zi - Motivul pentru care ne confruntăm cu un număr atât de mare de depresii este societatea în care trăim, stresul, mâncarea. “Vorbim de poluarea cu dioxid de carbon și de încălzirea planetei. Or fi, dar hai să vorbim de poluarea noastră. Noi ne poluăm zilnic. Dacă ai în preajmă un prost care face pe deșteptul și îți cere imposibilul, iar tu mori zi și noapte să îi dai ceea ce ți-a cerut, și apoi zice că nu îi mai trebuie, te-a poluat maxim.
Avem copii cu bolile lor, părinți cu bolile lor. Avem stres de care nu vom scăpa niciodată. Trebuie să ne cunoaștem, și nu numai la modul comercial, să mâncăm cu măsură și să nu ne credem nemuritori! Îmi doresc mult ca oamenii să nu fugă de credință. Credința adevărată te ajută foarte mult. Pot să îi consider fericiți pe cei care pun credința la bază”, afirmă specialistul român.
