LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (XXXVI) SE ANALIZEAZĂ, SE EXPLICĂ, DAR NU SE DAU SOLUȚII

Distribuie pe:

Alte analize pun accentul doar pe unele aspecte strict particulare ale economiei globale, scoțând în evidență incapacitatea actualului sistem financiar mondial de a se adapta problematicii și dificultăților perioadei postcriză, sesizând nevoia unor schimbări esențiale cu caracter structural și instituțional.

Interesantă din acest punct de vedere o consider pe cea a lui Sony Kapoor, director executiv la think-tank-ul Re-Define:

“Este o decadă de când Lehman Brothers s-a prăbușit și piețele sunt îngrijorate de producerea unei alte “surprize”.

Nu există două șocuri de piață identice și nimeni nu a reușit să prevadă prăbușirea piețelor. Totuși, e utilă cunoașterea vulnerabilităților pentru un management mai bun al riscului. Sunt patru mari zone care sugerează că economia mondială este într-o situație mai fragilă decât în ajunul dispariției băncii Lehman Brothers (eveniment care a rămas în imaginea publică asociat cu declanșarea crizei - n.r.), în urmă cu zece ani.

1. Banca Reglementelor Internaționale a avertizat în mod repetat că s-a atins un nivel record de îndatorare în economia globală, iar calitatea medie a creditelor luate s-a deteriorat. Nivelul acestora se ridică acum la 63 de trilioane de dolari, datorii suverane scadente, la un stoc de 237 de trilioane de dolari, cu 70 de trilioane USD mai mult decât înainte de declanșarea crizei.

Doar 11 state și două firme americane mai au rating AAA. Gestiunea datoriilor a devenit mai dificilă, iar costurile aferente acestora vor crește consecutiv normalizării politicilor monetare, după ani de relaxare cantitativă (injectarea de bani în piață și păstrarea unor dobânzi foarte reduse pentru relansarea economică - n.r.).

În 2007, SUA a avut un deficit public de 161 de miliarde USD sau 1,1% din PIB, cu mult mai mic decât cel estimat pentru anul în curs, respectiv 804 miliarde USD. Datoria publică americană a urcat de la 65% din PIB, în 2008, la 105%, în prezent. În Zona Euro este cu 20 de procente mai mare, cu un avans de 60% din PIB în Spania și de 30% din PIB în Italia, care a ajuns acum la 130%.

În mod evident, s-a ajuns ca spațiul fiscal pentru cheltuieli publice să se îngusteze și sunt mai puțini bani pentru a implementa politici contraciclice, care să evite repetarea marii crize ce a urmat după prăbușirea Lehman Brothers.

2. Relaxarea cantitativă a lăsat băncile centrale cu un nivel record de 15 trilioane USD active în bilanțurile lor, la un nivel redus, record al dobânzilor, ceea ce implică un spațiu limitat pentru un răspuns robust al politicii monetare în cazul unui alt șoc. La ultimele trei recesiuni, Rezerva Federală a redus rata dobânzii cu cinci procente, în timp ce înainte de criza din 2008, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei mențineau dobânzi de 4% și, respectiv, 5%.

Cu robinetele de bani ale relaxării cantitative deschise și rate de dobândă chiar negative în cazul băncilor centrale ale unora dintre economiile grupului G10 (țările dezvoltate care au încheiat un acord cu FMI pentru a veni cu fonduri care să-i crească capacitatea de împrumut - SUA, Japonia, Elveția, Canada, Franța, Germania, Italia, Suedia, Belgia și Olanda), repetarea unor măsuri hotărâte, care să împiedice o depresiune în economia mondială, este aproape imposibilă.

3. Centrele de politică solide din 2008 și-au diminuat puterea. Populismul de stânga și de dreapta s-a ridicat, parțial ca răspuns la criză. Electoratul este tot mai nemulțumit, după ce puțini au văzut o creștere a puterii de cumpărare și au experimentat noi forme de insecuritate socială. Sistemele politice europene au generat majorități de guvernare tot mai greu de constituit și mai instabile.

4. În fine, s-a produs o reducere a încrederii și o slăbire a ordinii internaționale. SUA urmărește o politică de neimplicare în organizații economice esențiale, precum G-7 și G-20, care au fost esențiale în urmă cu o decadă pentru abordarea crizei. În plus, administrația Trump a mers în direcția reducerii cooperării economice internaționale.

 (Va urma)

 

Lasă un comentariu