Martiri creștini ludușeni
Acum 170 de ani, adică în anul 1849, marea sărbătoare a Învierii Domnului Iisus Hristos, Sfintele Paști, cuprinsă în calendarul creștin ortodox și greco-catolic, în luna aprilie, a fost îndoliată de drama de proporții uriașe suferită de întreg neamul românesc din Transilvania, prin asasinarea celor 40.000 de români civili neînarmați, creștini ortodocși și greco-catolici, în toamna anului 1848 și primăvara anului 1849, de către maghiarii și secuii ardeleni incitați la crime antiromânești de guvernul revoluționar al Ungariei. Rapoartele întocmite de preotul ortodox Grigore Mărginean, în 15 noiembrie 1849 și de preotul greco-catolic Ioan Graur, în data de 28 noiembrie 1849, adeveresc că, în toamna anului 1848 și în Postul Paștilor, în aprilie 1849, prin secui au fost omorâți la Luduș, în casa lor (hurubă), pe stradă, în hotarele Ghejii și Bogății de Mureș, la podul Cuciului, prin hăcuire cu lancea, împușcare, ardere de vii, 35 de creștini ludușeni. Vina lor a fost una capitală, în viziunea celor care se considerau veșnici stăpâni peste Transilvania românească: români fiind, au revendicat și ei dreptul la libertate, egalitate și fraternitate, la fel ca toate națiunile Europei.
Zi aniversară cu triplă semnificație istorică
Proclamarea Independenței de Stat a României (1877), Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Europa (1945), Crearea Uniunii Europene (1950). Primăria orașului Luduș și Protopopiatele Ortodox și Greco-Catolic au celebrat aceste evenimente prin ceremoniale militar-religioase care au avut loc la Monumentele Eroilor din vechiul centru civic al localității și din Cartierul Dacia. Au fost intonate Imnul Național al României și Imnul Uniunii Europene. Soboruri de preoți ortodocși și greco-catolici au oficiat slujbe de pomenire. Coloneii în rezervă Sever Popovici (președinte al subfilialei Luduș a ANVR) și Ioan Rus au vorbit despre semnificațiile celor trei evenimente istorice aniversate. În acordurile Imnului Eroilor, la cele două monumente au fost depuse coroane ale recunoștinței. Cele două Monumente au fost străjuite de jandarmi ludușeni și de drapelele României și Uniunii Europene. Asistența a fost numeroasă, formată majoritar din elevi și preșcolari. S-a asigurat astfel continuarea tradițiilor de cinstire a eroilor, a trecutului istoric, a iubirii de neam și țară, în condițiile noi ale înfrățirii națiunilor de pe vechiul continent în marea familie a Uniunii Europene.
