Fără îndoială, un izvor de inspirație ar trebuie să fie basmul lui Petre Ispirescu, chiar și pentru cei mai renumiți geneticieni contemporani, mai cu seamă pentru aceia care sunt preocupați tot de un Făt, dar unul care, spre deosebire de cel din poveste, nu mai (re)simte dorul întoarcerii la origini. Fătul “designed” de azi e posedat de o teribilă frică de moarte. De aceea, creatorul lui ostenește necontenit la descifrarea tainei nemuririi și caută neobosit cel mai performant ,,cal” înaripat care să-l poată teleporta pe tărâmurile necunoscute, anonime și obscure ale lumilor microscopice, minuscule, aproape invizibile, acolo unde tovarășele lui de joacă vor fi mult râvnitele, încă secretoasele, înfumuratele, în ele însele închise, gene umane. Orice cucerire cere însă timp, jertfă și șansă!
Călătoria cercetătorului nu este, nu a fost nici până acum, lipsită de peripeții, dar faptul că a reușit să descopere atomul, bit-ul și gena, treimea sacră a materiei, merită tot respectul. Azi, omul modern avansat, și-a modificat discursul dar și cursul: vorbește, gândește, se mișcă, face politică și morală la și de la un alt nivel. Unul mutant! S-a adaptat și a câștigat se pare lupta cu noile provocări naturale ale universului înconjurător. Se comportă exact ca un “allel” (allel este o variantă alternativă a unei gene. În mod obișnuit, allelele apar în urma unor mutații și pot provoca variații în fenotip. O genă poate avea nenumărate allele).
Iată câteva exemple ale unei vieți și mentalități umane mutante: a) pervertirea imaginației și transformarea structurală rea a minții, al cărei rezultat este filosofia unei estetici bolnave, urâte, apariția artei autonome, obraznice, triviale, impudice, etc.; b) fascinația răului (Faust/Goethe; Jago/Ottelo-Shakespeare), care nu mai atentează la propria libertate și inteligență, dar le corupe; c) muzica absurdă, antiton, care rupe, sparge, distruge regulile și ordinea clasice, tradiționale, bunul simț și decența; d) o agresivitate captivantă (Rascolnicov/Dostoiewski) și lipsa limitelor și a consensului față de valorile morale (Kirilov/Dostoiewski), nonvaloarea și corupția care domină (bate) viața (Marele inchizitor/Dostoiewski); e) mecanicizarea-materializarea spiritului și a trupului uman (vezi Spider Man, Iron Man, Avatar); f) dereglarea logică: creștinismul propune reîntoarcerea la natura umană originală pradisiacă, în vreme ce gnostiscismul preferă natura umană mutantă (schimbă genele precum... mecanicul roțile la mașină).
Atomul este particula fundamentală a materiei, bit-ul reprezintă informația digitalizată, iar gena se recomandă drept deținătoarea tainei informației biologice (legii moștenirii genetice). O treime a puterii: materia, informația și biologia. Prin atom putem controla materia și energia, prin genetică ne putem manipula destinul, sorocul, viitorul (în acest caz prevăd, în curând, căderea în desuetudine a mentaltății de tip horoscop). Această șansă, posibilitate reală a ignorat-o Făt Frumos din basmul amintit, deși avea nemurirea în copite! Calul inteligent, mai oportunist și pragmatic, luându-și rămas bun de la un Făt îmbătrânit, albit de vremi, s-a întors! Pe el pumnul morții nu l-a mai ajuns! Așa că m-am gândit la un titlu de final: animalul se întoarce!
