CLĂDIRI DIN TÂRGU-MUREȘ - CONVORBIRE CU HOREA REMUS EPURE -

Distribuie pe:

La “Târgul meșteșugarilor și a produselor tradiționale”, organizat în centrul municipiului Târgu-Mureș, cu prilejul ediției a XXIII-a a “Zilelor târgumureșene”, la unul din corturile destinate meșteșugarilor l-am întâlnit pe foarte cunoscutul și apreciatul grafician, caricaturist și organizator de expoziții, târgumureșeanul Horea Remus Epure. Am avut o convorbire cu el, pe tema exponatelor sale, pe care o redăm în cele ce urmează:

- Vă rog să-mi dați unele amănunte legate de expoziția cu care participați la acest eveniment.

- Aici am niște lucrări selectate din altele, mult mai complete, care înseamnă “Târgu-Mureș în imagini”. Este vorba de o perioadă a Târgu-Mureșului clasic și modern. Târgu-Mureșul clasic, fiind clădirile care au fost construite în perioada secolului XVIII și început de secol XIX, în care apare stilul baroc târziu, bineînțeles goticul timpuriu, care are reprezentativă Cetatea Medievală cu auxiliarele sale, este vorba de stilul baroc din centrul Casei Toldalagi, cu construcția rococo de alături, fosta cofetărie “Flora”, e vorba apoi de Palatul Culturii și clădirea Prefecturii care sunt construite în stilul “art nouveau” în 1908, cumulate cu încă alte două-trei lucrări de stil “secession” din zona construcțiilor de învățământ. Toate astea cumulează, la un nivel de oraș european, cu tradiție și calibru de calitate. Peste asta s-a suprapus, în timp, o arhitectură care a stricat foarte mult imaginea prin modernitatea blocurilor. Altfel, ar fi intrat în topul orașelor de talie europeană. Dar centrul orașului a fost deviat de la treaba asta, prin construcțiile moderne. Ceea ce am adus aici este un material, în mod special, reprezentativ pentru oraș, pentru cei care vizitează orașul. Este regăsit în lucrări și orașul vechi și cel mai modern. Astăzi, este o prezentare în imagini de grafică a orașului. Nu sunt multe lucrări. Am expuse circa 35 de lucrări, dar, cine dorește să vadă materialul complet, referitor la Târgu-Mureș și Transilvania, poate viziona expoziția din Bastionul Blănarilor din Cetatea Medievală. Acolo am expuse 200 de lucrări, cu titulatura “Transilvania - istoria în lemn și piatră”. Acolo se pot vedea biserici de toate confesiunile, cetăți, castele, mănăstiri și, bineînțeles, imagini rurale, care sunt de importanță strategică pentru România. Pot fi văzute primele biserici din lemn din Transilvania. Foarte puțini știu treaba asta. Târgu-Mureș are singura construcție în stil baroc din România, Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, în care a dormit o noapte Mihai Eminescu, în anul 1866, la 1 iunie. Acesta este un stil de arhitectură tipică Transilvaniei, stil de care a pomenit și Marius Porumb, în lucrarea sa “Arhitectură transilvană”. Noi avem un stil gotic transilvănean specific, în lemn. De exemplu, maramureșenii dezvoltă un sistem care este unic în Europa. Cea mai mare biserică de lemn din România și Europa este la Săpânța. Are 75 metri înălțime, pe o structură de lemn. La Bârsana, complexul acela este un exemplu total pentru arhitectura tradițională transilvană.

- Aveți o pasiune ieșită din comun pentru clădiri. N-am văzut să fi expus peisaje.

- Sunt și peisaje, dar, noi trebuie să păstrăm, oarecum, aceste valori. Se dărâmă prea mult. Aici este o problemă. Toată lumea vrea să facă ceva modern, dar frumosul nu este neapărat în modern. De exemplu, județul Mureș a avut 208 biserici și mănăstiri din lemn. Momentan, sunt sub 60. Totuși, facem parte dintre județele care au cele mai multe biserici de lemn, de patrimoniu național. Lumea spune, ia uite ce biserici multe se fac în România. Da. Dar cele vechi ar trebui refăcute, restaurate, repuse în pagină, pentru că ele sunt valorile în care dorm strămoșii noștri. Acelea trebuie neapărat cinstite, onorate prin prezență, nu prin demolare. Nu poți cinsti, dărâmând. Le poți cinsti refăcându-le, pentru că acolo, undeva, într-o biserică dintr-un deal, în spate, doarme un strămoș de-al nostru. Este foarte important să ținem seama de asta. Noi dăm la o parte aceste valori, pentru că trăim în tumultul prostiei în care ne bălăcărim. Dacă noi nu avem o construcție cu 4-5 camere și două băi, ne simțim defavorizați. Vorbesc de cei care au bani, nu de ceilalți. Din cauza asta, eu țin foarte mult la construcțiile care reprezintă ceva pentru mine, pentru cei care sunt în jurul meu și a celor care vin după noi.

 

Lasă un comentariu