Pe parcursul vizitei sale în România (31 mai - 1 iunie), Papa Francisc va ateriza cu elicopterul la Șumuleu Ciuc, unde se află cel mai impresionant sanctuar marian din țară și un important loc de pelerinaj pentru catolicii maghiari.
Părintele Olah Zoltan, membru al comitetului de organizare a vizitei papale, a participat deja de opt ori la acest pelerinaj, străbătând, de fiecare dată, peste 240 de kilometri, pe bicicletă, însoțit de studenți.
„Mii de oamenii vin cu trenul, cu autobuzul, cu bicicleta, cu motocicleta, purtând bannere cu imagini ale sfinților patroni și ale Fecioarei Maria", a declarat prelatul pentru Catholic News Service.
Pelerinajul este „în mare parte, un eveniment maghiar", care servește drept „simbol al prezenței maghiare în Transilvania și, într-un fel, un simbol al rezistenței catolice și maghiare", a spus părintele Olah.
Deși pelerinajul de la Șumuleu Ciuc a fost interzis în timpul comunismului, el datează din 1567, când un lider maghiar a încercat să-i forțeze pe catolici să se convertească la protestantism. Ei s-au opus, convinși că sunt protejați de Fecioara Maria.
O statuie a Maicii Domnului din Csiksomlyo, numele maghiar pentru Șumuleu Ciuc, se află într-o biserică catolică franciscană din apropiere. Aceasta o înfățișează pe Maria, ținându-L în brațe pe pruncul Iisus și purtând în mână un sceptru. În 1798, un episcop local a declarat statuia drept „făcătoare de minuni" și a încoronat-o. Vaticanul nu a recunoscut însă niciun miracol legat de aceasta.
Devoțiunea față de Sfânta Fecioară Maria s-a amplificat de la căderea comunismului (1989), an de an pelerinajul de Rusalii atrăgând sute de mii de credincioși din Transilvania, Ungaria, Slovacia și Ucraina.
În ultimii 30 de ani, pelerinajul de Rusalii s-a transformat, treptat, într-un eveniment cu semnificații naționale și religioase maghiare. Președintele catolic al Ungariei, Janos Ader, este așteptat să participe la liturghia pe care o va oficia Papa Francisc.
„Șumuleu a devenit un loc emblematic și un simbol al unității naționale ungare", a explicat politicianul de religie catolică Zslot Szilagyi din Oradea, membru al Partidului Popular Maghiar din Transilvania.
Szilagyi, care a mai participat la pelerinaje, a spus că relația dintre catolicii maghiari și cei români este bună, însă „autoritățile statului român sunt părtinitoare când vine vorba de comunitățile religioase", favorizând Biserica Ortodoxă.
Părintele Olah a spus că problema principală în relația cu statul român o reprezintă exproprierea bunurilor imobiliare, încă neretrocedate Bisericii Catolice Române.
Întrebat dacă organizatorii își fac griji că impactul spiritual al manifestării ar putea fi subminat de o „aromă" maghiară, Olah a precizat: „Arhiepiscopul și preoții franciscani subliniază faptul că participăm în calitate de pelerini. Nu facem demonstrații politice și nu suntem aici pentru a participa la discursuri politice".
„Pe de altă parte - a adăugat el -, puteți vedea, în Piața Sf. Petru, o mulțime de steaguri naționale: polonezi cu steaguri poloneze, catolici din SUA cu steaguri americane și argentinieni cu steagurile lor, deci este normal să avem simboluri naționale la Șumuleu."
Scriitorul maghiar, de confesiune catolică, Attila Demko, cel care a scris despre identitatea națională și a participat la pelerinaje, consideră că sărbătoarea este „mai mult un eveniment național decât unul religios". „Liturghia se oficiază acolo, dar mii de oameni cântă imnul Ungariei și pe cel secuiesc (o comunitate maghiară care trăiește în mijlocul României").
Demko a spus că, odată cu marcarea, în 2018, a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial și redesenarea hărții Europei în conformitate cu Tratatul de la Trianon din 1920, prin care au fost stabilite granițele actuale ale Ungariei, organizatorii ar trebui să se aștepte la manifestări ale mândriei de a fi maghiar. (sursa - catholicregister.org)
