Sub acest titlu, The Guardian publică în numărul său din 27 mai o analiză “la cald” a rezultatelor alegerilor europarlamentare, conchizând că, per total, “alegătorii recompensează Verzii, în timp ce puterea partidelor centriste se diluează”.
1. Partidele centriste tradiționale au pierdut teren
A fost o noapte nefastă pentru partidele de centru-stânga din Europa. Se estimează că în noua structură a Parlamentului European (PE) grupul social-democrat va pierde 41 din totalul de 751 de locuri - din 191 câte a câștigat în 2014, va ajunge la 150. Nu a fost mult mai bine nici pentru formațiunile de centru-dreapta, grupul Partidului Popular European (PPE) urmând să-și micșoreze numărul de mandate - de la 221 la 179, deși va rămâne cel mai mare din PE. Ambele blocuri sunt pe cale să-și piardă majoritatea, astfel încât, pentru a guverna, vor fi nevoite să se îndrepte către Verzi și către Liberali.
2. Sprijin masiv pentru Verzi
Verzii aproape că și-au dublat numărul de voturi, ieșind pe locul 2, cu 21%, înaintea social-democraților. Multe dintre voturi au provenit din țările din nordul Europei - odinioară, cele mai importante regiuni industriale de pe continent, dar unde - inspirați de adolescenta suedeză de 16 ani, Greta Thunberg, activistă pentru protecția climei - tinerii au ieșit pe străzi, solicitând renunțarea la combustibilii fosili.
Verzii din Germania s-au clasat pe locul al doilea, după conservatorii Angelei Merkel, o treime din alegători având vârsta sub 30 de ani.
“Aceste alegeri au fost, în principal, despre climă și protecția climei”, a declarat Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul Partidului Creștin Democrat din Germania (CDU), cel mai mare partid european din UE. Verzii au adunat un număr considerabil de voturi și în Finlanda și Danemarca, obținând în total 67 de mandate în noua configurație a Parlamentului European.
3. Extrema dreaptă nu și-a atins așteptările
În ciuda unor puternice manifestări în state precum Polonia, Ungaria și Italia, speratul sprijin pentru extrema dreaptă nu s-a materializat pe deplin. O puternică susținere pentru zona de centru-stânga reprezentată de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) a zădărnicit speranțele liderilor de extremă dreaptă că partidele lor vor înregistra un progres și că vor avea posibilitatea de a influența politica de la Strasbourg. Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga și viceprim-ministru al guvernului italian, a spus că aceste alegeri vor “zgudui” Bruxelles-ul însă, deși blocul naționaliștilor din care face parte Liga a obținut 58 de mandate, rezultatul este sub așteptări.
4. Apare o nouă zonă de mijloc
În timp ce partidele centriste clasice au pierdut teren în unele țări, cum ar fi Germania, imaginea generală arată că grupurile parlamentare moderate din zona pro-UE au pierdut mai puțin de 20 de locuri, asigurându-și 505 mandate din totalul de 751. Faptul se datorează unei puternice performanțe a partidelor din gruparea liberal-democrată din PE. Grupul En Marche al lui Emmanuel Macron din Franța este inclus în acest bloc și, cu toate că s-a situat al doilea după Frontul Național al lui Marine Le Pen, a reușit din nou să elimine vechile partide centriste tradiționale (socialiștii și republicanii gaulliști). Partidul Liberal Democrat din Marea Britanie (Lib Dems) a contribuit și el la creșterea sprijinului pentru blocul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), care pare să fi câștigat 40 de mandate. Guy Verhofstadt, politicianul belgian care conduce grupul ALDE, a declarat că partidele centriste tradiționale au avut mult de pierdut și că acum ar trebui să se adreseze ALDE pentru a le sprijini la formarea unei coaliții. Grupul ALDE va apărea ca blocul cu cele mai mari câștiguri. Pentru prima dată din 1979, PPE și S & D nu mai au majoritate împreună. “Nicio majoritate solidă nu este posibilă fără noul nostru grup pro-european”, a spus el.
Astfel, în timp ce Salvini ar putea declara că “o nouă Europă” a fost făurită de către extrema dreaptă, la fel de bine se poate susține că “o nouă zonă de mijloc” a apărut pentru a susține UE.
5. Marele câștig: participarea la vot
Oficialii UE au fost încântați să constate o creștere a participării la vot, de la 43% în 2014 la 51%, la alegerile din mai 2019. Aceasta a fost prima răsturnare de situație în tendința descrescătoare înregistrată de la primele alegeri europarlamentare, din 1979. Participarea la vot poate pune capăt oricărei discuții despre un așa-zis “deficit democratic” menit a submina legitimitatea UE. Primul ministru liberal din Luxemburg, Xavier Bettel, a scris pe o pagină de socializare: “Europa câștigă! Prezența masivă la vot și partidele pro-europene sunt cele mai puternice!” (sursa - theguardian.com)
