Un cilindru lung de 100.000 km ar rezulta dacă s-ar pune cap la cap toate arterele, venele și ramificațiile acestora (arteriole, venule și capilare). Rețeaua tabulară ce menține în viață toate țesuturile organismului este mult mai performantă decât cea mai complexă instalație construită vreodată de om. Vasele dispun de mecanisme de adaptare la fluxul sanguin, la temperatură, la presiune și la agresori. Venele picioarelor au valve ce previn întoarcerea sângelui în sens gravitațional, însă, înaintarea în vârstă, dar mai ales obiceiurile nocive își pun amprenta și asupra lor, slăbindu-le.
Vasele se blochează sau se rup
Deși denumirea de accidente vasculare este asociată mai ales problemelor circulatorii cerebrale, astfel de evenimente pot avea loc la orice nivel al corpului, în orice organ sau țesut. Există două tipuri de accidente: ischemice, care apar prin blocarea vasului cu un obstacol, sau hemoragice, provocate de ruperea vasului. Spre deosebire de ischemie, care afectează doar arterele și duce la necroza țesutului irigat de vasul respectiv, hemoragia poate să apară și la nivelul venelor. Cele două tipuri de accidente se tratează diferit, dar pot avea aceleași cauze.
Ateroscleroza, boala numărul 1 a arterelor
Numeroși factori favorizează apariția plăcii de aterom. Formată din grăsime și din calciu, aceasta crește, în timp, în grosime, ducând, pe de o parte, la blocarea arterei, iar pe de alta, la rigidizarea peretelui vascular. Artera bolnavă se va adapta mai greu atât situațiilor în care este nevoie de un flux crescut de sânge, cât și variațiilor tensiunii arteriale. De aceea, ateroscleroza este principala cauză a apariției blocajelor, urmate de ischemie, dar și a rupturilor vasculare, urmate de hemoragie.
Cheagurile atacă și venele
Anumite afecțiuni ale sângelui asociate cu hipervâscozitate, dar și administrarea anticoncepționalelor și repausul prelungit favorizează formarea de cheaguri (trombi) în vase. Viteza fluxului sanguin poate dezintegra trombii, dar uneori aceștia cresc în dimensiuni și duc la blocaje și la ischemie. Fragmente din ei se pot desprinde și pot ajunge în alte zone, fenomen ce poartă numele de embolism.
Embolii pot ajunge la plămâni
Embolismul reprezintă migrarea unui “dop” de-a lungul sistemului vascular până la locul în care diametrul vasului devine mai mic decât al său și provoacă ischemie. Embolii sunt structuri formate din fragmente de trombi, bacterii, picături de grăsime sau bule de aer. Surse majore de emboli sunt trombii formați pe placa de aterom, dar și endocarditele și afecțiunile valvulare cardiace. Deosebit de grave sunt embolismele pulmonare, provocate de tromboza la nivelul membrelor inferioare și a abdomenului. Altă cauză a accidentelor vasculare este diabetul zaharat. Hiperglicemia afectează, în timp, celulele și fibrele musculare din peretele arterial, iar vasele pot suferi accidente de tip ischemic sau hemoragie. Și malformațiile vaselor, de tipul anevrismelor sau arteritelor, pot sta la originea acestor probleme.
