AZI, 5 IUNIE, ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

Nouă din 10 pământeni respiră aer poluat!

“Este timpul să acționăm cu hotărâre. Mesajul meu adresat guvernelor este clar: taxă de poluare, tăierea subvențiilor pentru combustibilii fosili și oprirea construirii de noi centrale pe cărbune! Avem nevoie de o economie verde, nu de o economie gri!” - António Guterres, Secretarul general al ONU.

Instituită în 1974, Ziua Mondială a Mediului are ca scop promovarea unui comportament responsabil, atât de către publicul larg, cât și la nivelul agenților economici și al comunităților, în păstrarea și protejarea mediului înconjurător.

Tematica din acest an este “Să combatem poluarea aerului” (#BeatAirPollution), specialiștii în probleme de mediu invitându-ne pe toți să reflectăm și să analizăm modul în care ne putem schimba viața de zi cu zi pentru a reduce nivelul poluării aerului pe care îl producem și pentru a contracara contribuția nefastă a acestuia la încălzirea globală și efectele sale asupra propriei noastre sănătăți.

Ziua Mondială a Mediului este marcată, anual, în peste 100 de țări, ediția 2019 fiind găzduită de China.

Aerul.... ucide, anual, șapte milioane de oameni

Nivelurile poluării atmosferice rămân periculos de ridicate în multe regiuni ale lumii, atrag atenția specialiștii din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cele mai recente date furnizate de OMS arată că nouă din 10 locuitori ai planetei respiră aer poluat. Estimările actualizate indică un număr alarmant de decese - 7 milioane, anual, cauzate de expunerea la particulele din aerul poluat. Acestea pătrund în plămâni și în sistemul cardiovascular, provocând boli cardiace, infecții respiratorii, boli pulmonare obstructive, cancer pulmonar, pneumonie, accidente vasculare cerebrale etc. Poluarea aerului atmosferic a provocat, la nivel mondial, aproape nouă milioane de decese în 2018, din care 659.000 în UE.

Peste 90% din decesele legate de poluarea aerului se produc în țările cu venituri mici și mijlocii, în special în Asia și Africa, urmate de țările cu venituri mici din Europa și America.

“Poluarea aerului ne amenință pe toți, dar greul îl duc cei mai săraci și cei marginalizați”, spune dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS. “Este inacceptabil faptul că peste 3 miliarde de persoane - majoritatea femei și copii - respiră în fiecare zi fumul provenit de la utilizarea sobelor de gătit necorespunzătoare și de la alți combustibili periculoși, din propriile gospodării”.

Aerul pe care îl respirăm poate fi contaminat de emisiile de noxe provenite de la autovehicule, din activități industriale și comerciale, precum și din fumul de tutun și combustibilii casnici, arderea în aer liber a deșeurilor etc.

Numai în regiunea europeană a OMS, expunerea la pulberi în suspensie scade speranța de viață a fiecărei persoane, în medie cu aproape 1 an, în principal din cauza riscului crescut de boli respiratorii, cardiovasculare și cancer pulmonar.

În plus, un studiu recent, care a analizat date din 25 de orașe din Uniunea Europeană, a estimat că speranța de viață ar putea crește cu până la aproximativ 22 de luni în orașele cele mai poluate, dacă concentrația pe termen lung a noxelor s-ar reduce la nivelurile recomandate de OMS.

Datele din Sistemul de informații privind mediul și sănătatea al OMS (ENHIS), care acoperă 357 de orașe europene din 33 de țări, arată că, încă din 2009, aproape 83% din populația acestor orașe era expusă la concentrații de noxe care depășesc standardele OMS. Între timp, mai precis, în ultimul deceniu, s-a constatat o îmbunătățire a situației, nivelurile medii a poluanților scăzând ușor în majoritatea țărilor monitorizate.

Peste 40% din populația lumii nu are acces la carburanți “curați”

În prezent, aproximativ 40 de milioane de persoane din cele mai mari 115 orașe din UE sunt expuse unor concentrații de poluanți care depășesc valorile de referință ale OMS, pentru cel puțin un agent poluant. Copiii care locuiesc în apropierea drumurilor cu trafic intens de vehicule grele prezintă un risc dublu de probleme respiratorii față de cei care trăiesc în zone mai puțin aglomerate.

Efectele indirecte ale poluării aerului, cum ar fi schimbările climatice, devin din ce în ce mai evidente, spun experții OMS. Transportul este cea mai rapidă sursă de emisii de dioxid de carbon (CO2), cel mai mare contributor la schimbările climatice.

Poluarea cu ozon provoacă dificultăți de respirație, declanșează simptome de astm, provoacă boli pulmonare și de inimă și, conform statisticilor, este asociată cu aproximativ 21.000 de decese premature anual, în țările europene.

Poluarea aerului din interior (locuințe, săli de clasă, birouri etc.), cauzată de umezeală și mucegai crește cu 50% riscul bolilor respiratorii la copii și adulți.

Fumatul pasiv provoacă probleme severe de sănătate respiratorie la copii, cum ar fi astmul și scăderea funcției pulmonare. De asemenea, provoacă boli pulmonare, boli cardiovasculare, cancer și moarte prematură la adulți.

Potrivit OMS, care monitorizează de mai bine de un deceniu evoluția poluării aerului, arată că aproximativ 3 miliarde de oameni (peste 40% din populația lumii) nu au acces la carburanți de calitate (“curați”) și la tehnologii moderne pentru prepararea hranei în gospodării.

Peste 4.300 de orașe din 108 țări figurează în baza de date a OMS privind monitorizarea calității aerului, cea mai cuprinzătoare bază de date privind poluarea aerului înconjurător din lume. Specialiștii atrag atenția că poluarea aerului este un factor de risc major pentru bolile necomunicabile (maladii cronice sau maladii ale stilului de viață, boli de lungă durată și, în general, cu progresie lentă - n.n.), provocând 24% din totalul deceselor cauzate de boli cardiace, 25% de accidente vasculare cerebrale, 43% din bolile pulmonare obstructive și 29% de cazuri de cancer pulmonar.

Copiii - cei mai expuși!

În ce privește copiii cu vârsta mai mică de 15 ani, aceștia inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. “Sunt vulnerabili pentru că plămânii lor sunt în dezvoltare, iar țesutul pulmonar este mai sensibil în copilărie. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, provoacă tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, avertizează specialiștii.

Surse de poluare

* Gospodăriile casnice - Principala sursă de poluare a aerului în gospodării este arderea în interior a combustibililor fosili, a lemnului și a altor combustibili pe bază de biomasă, folosiți pentru prepararea hranei și încălzirea locuințelor. Anual, circa 3,8 milioane de decese premature sunt cauzate de poluarea aerului din interior, marea majoritate a acestora în țările în curs de dezvoltare.

* Industria - În multe țări, producția de energie reprezintă o sursă principală de poluare a aerului. Centralele electrice pe cărbune sunt un factor major, în timp ce generatoarele de curent cu motoare diesel reprezintă o preocupare crescândă în zonele off-grid (care utilizează sisteme fotovoltaice cu stocare).

* Transportul - Sectorul transporturilor globale este responsabil pentru aproape un sfert din emisiile de dioxid de carbon, iar proporția este în continuă creștere. Aceste emisii duc la aproape 400.000 de decese premature.

* Agricultura - Există două surse majore de poluare a aerului în acest domeniu: animalele, care produc metan și amoniac, și arderea deșeurilor în aer liber. Aproximativ 24% din toate gazele cu efect de seră emise în întreaga lume provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor.

* Deșeurile - Prin arderea miriștilor și a deșeurilor, inclusiv a celor organice, se elimină în atmosferă substanțe toxice precum: dioxină, furan, metan ș.a. La nivel global, aproximativ 40% din deșeuri sunt arse în aer liber.

* Alte surse - Nu toate formele de poluare sunt legate de activitatea umană. Erupțiile vulcanice, furtunile de praf și alte procese naturale provoacă, de asemenea, probleme. Furtunile de nisip și de praf sunt fenomene extrem de îngrijorătoare.

Situația în România...

Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările ulterioare. Poluanții atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului sunt: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), particule în suspensie (PM10 și PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), benzo(a)piren.

Evaluarea calității aerului înconjurător în România se realizează prin intermediul celor 148 stații automate de monitorizare continuă, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).

La nivel național, potrivit Raportului privind calitatea aerului în România în anul 2018, din analiza datelor și a tendințelor în evoluția concentrațiilor de poluanți monitorizați, se constată, pe de o parte, menținerea calității aerului înconjurător în zonele și aglomerările în care nivelurile poluanților s-au situat sub valorile limită/țintă pentru protecția sănătății umane; pe de altă parte, comparativ cu anii precedenți, în 2018 s-au înregistrat mai multe depășiri ale valorilor limită pentru dioxid de azot și particule în suspensie, mai ales la stațiile de trafic, dar și la unele stații de fond urban din mari aglomerări urbane: București, Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Timișoara.

....și în județul Mureș

În județul nostru, rețeaua de monitorizare a aerului ambiental este parte integrantă a RNMCA și cuprinde 4 stații de monitorizare continuă, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici, stații gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș și amplasate astfel: o stație de monitorizare a fondului urban în Târgu-Mureș, strada Köteles Sámuel nr. 33; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale în Târgu-Mureș, strada Libertății nr.120; câte o stație de monitorizare a influenței zonei industriale în Luduș, respectiv Târnăveni.

În 2018, în județ au fost constatate depășiri ale valorii limită la indicatorul PM 10 (particule în suspensie) și depășiri ale valorii țintă pentru sănătate la indicatorul O3 (ozon). Depășirile valorilor limită la indicatorul PM10 s-au constatat în perioadele de toamnă și iarnă, cauzele fiind, probabil, încălzirea rezidențială, traficul rutier, împrăștierea de nisip (material antiderapant în sezonul rece), lipsa precipitațiilor și persistența în sezonul rece a ceții, la nivelul municipiului Târgu-Mureș.

(surse - www.un.org/en/events/environmentday/, www.who.int/news-room, euro.who.int, anpm.ro;

foto: earthjustice.org, RoHealthRevue, www.awarenessdays.com)

 

Lasă un comentariu