DRUMURI ȘI PROIECTE LA PETELEA (III) - CONVORBIRE CU DOMNUL SORIN POMPEI PĂDUREAN, PRIMARUL COMUNEI PETELEA

- În privința asistenței medicale, care este situația în Petelea? Aveți medic de familie?

- Avem medic de familie. De circa 11 ani este același medic, doamna dr. Diana Cristina Sălăgean, care se ocupă de pacienții din Petelea. Vreau să precizez că în limita posibilităților, în fiecare an am făcut câte ceva pentru dispensarul medical. În urmă cu doi ani, l-am zugrăvit în exterior. Interiorul arată foarte bine. Am reușit ca pe proiectul nostru cu comunitatea de rromi să reparăm și să modernizăm trei săli. Pe același proiect, mai avem de achiziționat mobilier pentru dispensar. Dar bugetul nostru, sosind cu întârziere, abia în luna aprilie, încă nu am putut începe achiziționarea sa. Avem în comună și un medic stomatolog. Vine săptămânal la noi în comună, are un cabinet separat și consider că și acest resort medical este asigurat. Pe programul GAL, pe care-l avem în comuna Petelea, este vorba de “Prietenia Mureș-Harghita”, unde suntem șapte comune din județul Mureș și trei din județul Harghita, ni s-au repartizat niște bani, în jur de 44.000 euro. Fiecare primărie și-a cumpărat ce și-a dorit: tractoare, utilaje sau altele. Eu am preferat să modernizez un parc pentru copii, aflat în imediata apropiere a primăriei. Sperăm ca și în anul acesta să putem aloca niște bani. Trebuie ca noi să ne facem proiectul, să alocăm banii, apoi banii ne sunt virați în cont de cei de la GAL. Tot pe acest program GAL, referitor la sănătate, ne-au mai rămas niște bani pe care i-am depus la un proiect, pentru achiziția a circa 10 paturi pentru oamenii paralizați, care sunt la pat. Sunt paturi care se pot regla în diferite poziții, dotate cu saltele, cârje, cadre metalice. Acestea le vom da fără nicio plată din partea beneficiarilor, persoanelor cu probleme.

- Vreau să vă întreb, în cadrul proiectului în care ați reparat circa 44 de acoperișuri de case, beneficiarii au avut ceva de plată pentru lucrări?

- Nu. Noi am făcut măsurătorile, mai ales la locuințele familiilor cu probleme: oameni în vârstă, familii cu mulți copii, în total la 85 de case. În baza datelor culese despre familii și măsurătorile efectuate, analiza am trimis-o la București. De acolo am primit răspunsul, ce locuințe au fost selectate și ne revin pentru lucrările de reparații. Reparația a constat în: schimbat grinzi, căpriori, lemnăria în ansamblul ei, am pus tablă pe fiecare casă și la cele două laterale, un alt tip de material de construcții. La unele case le-am pus ușă și două geamuri din termopan. Lucrarea a fost finalizată. Proprietarii n-au trebuit să contribuie cu niciun leu. Totuși, s-au iscat niște invidii între beneficiari. Când ceva este pe gratis, toată lumea dorește să profite.

- În acest program de instruire, calificare în meserii a cetățenilor de etnie rromă, ați afirmat că urmează să susțină examenul. Câți absolvenți veți avea în final?

- Absolvenții vor primi un certificat de absolvire. Am avut lectori atât din Târgu-Mureș, cât și din Bistrița. Am avut două săli unde s-au ținut aceste cursuri. În baza obținerii certificatului de absolvire, se poate angaja oriunde în meseria în care s-a calificat. Avem în jur de 95 de absolvenți. La fiecare curs au fost câte 14-16 cursanți.

- Ce ar mai fi de adăugat la toate acestea?

- Încercăm să facem alte proiecte. Deja am luat legătura cu o firmă de proiectare din Târgu-Mureș, prin care doresc, la clădirea școlii vechi, unde avem clasele V-VIII și grădinița, clădire construită în anul 1866, să-i facem o reabilitare, o extindere, dacă va fi posibil, și dotare, atât clădirii școlii, cât și complexului din sat ce a funcționat ca o croitorie, bufet, magazin alimentar. Sper ca în circa 2-3 săptămâni să pot depune proiectul. În același timp, am propus Consiliului Local, am și alocat bani, pentru Școala Generală, pentru ca în această vară să rezolvăm problema încălzirii centrale în școală. Sobele de teracotă pe care le avem sunt din anul 1970, au fost pe lemne. Prin anul 1996 le-am transformat pe gaz. Dar pe timp de iarnă, pe la ora 11 încă duduie soba de teracotă, dar căldură în sala de clasă nu este. În urmă cu 5 ani, într-o sală, am branșat un convector, dar nu a fost o rezolvare. Școala nefiind a noastră, n-am făcut prea mari investiții decât strictul necesar. Dacă ne vor rămâne bani, vom mai schimba geamuri, uși, acoperiș, extindere. Noi nu avem prea mulți bani, așa că nu ne putem avânta în prea multe proiecte. Dacă vom reuși anul acesta, vom încerca să facem un teren de sport sintetic în Petelea. Am avut unul făcut, dar este dincolo de varianta drumului ocolitor DN 15. Nu mi-a convenit, fiindcă se pot întâmpla multe accidente rutiere cu copiii la traversarea drumului intens circulat. În decursul unei ierni, terenul a și fost devastat. L-am închiriat unei persoane din Reghin, care, pe acel teren face activități sportive cu copii mici. Primim o chirie anuală pentru acel teren. Am considerat că este util ca să avem un astfel de teren în zona centrală a localității, pentru copii.

- Aveți în comună ansambluri folclorice, instrumentiști, soliști vocali, vreo activitate culturală?

- Da, avem două ansambluri folclorice cu care, în fiecare an, ne prezentăm la festivalul de la Răstolița. Un ansamblu este de dansuri populare românești și altul de dansuri țigănești. Până în anul trecut n-am avut niciun festival folcloric în Petelea sau Habic. Anul trecut, în cinstea Centenarului Unirii, am organizat un festival artistic care a fost o reușită. Sperăm să facem din asta o tradiție, pentru ca în fiecare an să facem în toamnă un festival.

- Ce ne spuneți în legătură cu monumentul din curtea Primăriei Petelea?

- Acest monument a fost cioplit în piatră, adusă din zona Văii Gurghiului, din Cașva. Acolo sunt cioplitori în piatră. Acest monument reprezintă trei persoane care stau la “Masa tăcerii”, cum ar veni… Cele trei persoane reprezintă cele trei țărișoare care au semnat Actul Unirii. În mijlocul mesei se află o copie, în minuatură și ea, a “Coloanei infinitului”, simbolizând Unirea care să dăinuie la infinit. Încă n-am reușit să sfințim monumentul. Sperăm s-o facem cât de curând. Îmi doresc ca la acel moment să participe 100 de copii de toate vârstele, dar și adulți. Autorul monumentului este un băiat din satul Glăjărie, care mi-a înțeles dorința, mi-a întocmit câteva schițe și împreună am realizat ideea. Autorul este Vass István. Tot referitor la monumente, chiar mă mândresc cu o cruce care este amplasată la ieșirea din Petelea, spre Reghin, unde este intersecția drumurilor, lângă calea ferată. Avem acolo o cruce foarte mare, impresionantă, care a fost lucrată în județul Timiș. O familie care locuiește în Petelea, familia Epure, are afaceri în acea zonă. Văzând această cruce în Banat, a insistat să se facă și aici. Cu sprijinul primarului din Reghin, Maria Precup, care este din Petelea, am căzut de acord s-o facem. Are o înălțime de 7,2m. I-am construit un soclu foarte frumos, anul trecut, tot în cinstea Centenarului Marii Uniri și a părinților noștri decedați. Am reușit ca în această primăvară să sfințim Sfânta Cruce. Crucea binecuvântează oamenii care trec pe acest drum. Autorul este un călugăr din zona Lugojului, călugărul Serafim. De o lună și jumătate am reușit să-i facem și un iluminat pe timp de noapte.