Legenda biblică spune că Dumnezeu s-a supărat pe oamenii care nu trăiau după legile Lui și a stârnit un potop pe Pământ, pentru a-i îndepărta pe cei păcătoși. Singurul care a știut de intențiile Domnului a fost Noe, cel drept și fără de păcat, care a făcut o arcă, unde și-a urcat membrii familiei și câte o pereche din fiecare viețuitoare de pe Pământ. A plouat 40 de zile și 40 de nopți - spune povestea -, iar apa a acoperit chiar și cele mai înalte puncte ale Pământului. După zece luni, totul s-a terminat, iar singurii supraviețuitori au fost cei din arca lui Noe, informează christiananswers.
Aceasta legendă biblică a inspirat mai târziu mulți oameni de știință, care au încercat să demonstreze că acest dezastru nu este un mit, ci el chiar s-a întâmplat, în jurul anului 6.300 î.Hr. Zeci de mii de oameni au murit atunci. Specialiștii cred că potopul catastrofal a condus la apariția Mării Negre.
În Biblie scrie cum, din cauza topirii ghețarilor, nivelul Mării Mediterane a crescut, revărsându-se în lacul cu apă dulce pe care astăzi îl numim Marea Neagră. Oamenii de știință au studiat cochilii de midii și melci, stabilind modul în care speciile viețuitoarelor de apă dulce au murit, fiind înlocuite de cele specifice mediului sărat.
Geologii marini au descris apariția Mării Negre astfel: la sfârșitul erei glaciare, Strâmtoarea Bosfor nu exista. La nord de Marea Mediterană exista o vale largă și destul de vastă, având în interior un lac cu apă dulce. Odată cu topirea ghețarilor din America de Nord, nivelul apei oceanelor a crescut cu mai mult de un metru. Nivelul Mării Mediterane a crescut de asemenea și, sub presiunea apei, s-a format Strâmtoarea Bosfor. Volumul de apă foarte mare a condus la creșterea lacului de apă dulce cu 15 cm pe zi. Oamenii de atunci au văzut acest eveniment ca pe sfârșitul lumii, iar cei care au reușit să supraviețuiască s-au stabilit în Europa și Asia, după cum susțin cercetătorii.
Inundațiile au durat 34 de ani, înghițind 73.000 de km pătrați de uscat. Urmele catastrofei sunt vizibile și astăzi. O echipă de oceanografi francezi a descoperit, în adâncul Mării Negre, cursuri de apă ale Dunării și Niprului, care pe atunci se vărsau în lacul de apă dulce de la nord de Marea Mediterană. Americanul Ballard a găsit, la o adâncime de 91 de metri, urme de așezări umane, case și unelte de piatră.
În urma încălzirii globale, este posibil ca nivelul oceanelor și mărilor să crească, până la sfârșitul acestui secol, cu 1 metru, iar 145 milioane de oameni ar putea rămâne fără adăpost.
Groenlanda a pierdut, joia trecută, peste două miliarde de tone de gheață - anunță institutul danez Polar Portal. Climatologii evocă o topire bruscă și prematură. Groenlanda a rămas joi fără 2 miliarde de tone de gheață, adică 40% din masa sa, relatează CNN, care citează Polar Portal. Europa ar putea fi afectată de fenomene meteo extrem de periculoase.
Climatologul danez Steffen M. Olsen a fotografiat, în urmă cu câteva zile, o misiune de rutină din Golful Inglefield, din nord-vestul Groenlandei, iar în imaginea devenită virală poate fi observat nivelul la care a ajuns topirea gheții. Olsen trebuia să recupereze dispozitivele de măsurare care fuseseră montate în gheață, în misiunea Blue Action, însă când a pornit cu sania trasă de câini a găsit stratul de gheață acoperit de apă, scrie News.ro.
Fotografia făcută a fost publicată pe Twitter de cercetătorul Rasmus Tonboe, colegul lui, și a devenit populară, avertizând asupra vitezei de topire a gheții din zona arctică.
Pe 12 iunie 2019, potrivit National Snow & Ice Data Center, gheața de pe aproximativ 712.000 km din suprafața Groenlandei s-a topit, cu 470.000 de km pătrați mai mult față de aceeași dată a anului trecut, și cu 600.000 km pătrați față de media dintre anii 1981 și 2010. Peste 40% din Groenlanda s-a topit doar în acea zi, iar pierderea totală de gheață este de peste 2 miliarde de tone. Este posibil ca anul acesta să fie doborât un record în Groenlanda. Comunitățile de aici se bazează pe gheață pentru transport și vânătoare. În 2012, a fost înregistrat cel mai crescut nivel de topire a gheții în Groenlanda, când, timp de câteva zile, 97% din întregul înveliș de gheață prezenta suprafață topită. Miercurea trecută, temperaturile din Groenlanda au crescut cu 40 de grade peste normal. “Această apă proaspătă care se varsă în Atlanticul de Nord perturbă modelul de circulație din ocean și nu înțelegem pe deplin consecințele, dar poate provoca furtuni puternice în nord-vestul Europei”, a declarat, pentru Euronews, profesorul Jason Box, de la Geological Survey of Denmark and Greenland.
No comment, dar... Doamne, ferește!
