Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2016, 275 milioane de persoane au consumat droguri ilicite, cum ar fi canabisul, amfetaminele, opioidele și cocaina, ceea ce înseamnă o prevalență anuală a consumului ilicit de droguri de 5,6% * Canabisul rămâne substanța favorită, cu 192 de milioane de utilizatori * Aproximativ 31 de milioane de persoane suferă de tulburări din cauza consumului de droguri * Numărul celor care își injectează droguri este estimat la 11 milioane de persoane, dintre care 1,3 milioane suferă de SIDA, 5,5 milioane au hepatita C, iar 1 milion suferă atât de SIDA, cât și de hepatita C * România rămâne în continuare o țară de tranzit pentru traficul de droguri, dar și țară de destinație * În ultimii ani, la nivel național, se constată un interes mare pentru dezvoltarea unor activități ilicite organizate privind cultivarea și traficarea canabisului * Traficul și consumul de droguri rămân concentrate București și județele Timiș și Constanța.* Implicarea minorilor în activități de trafic și consum de droguri s-a dublat * Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influența drogurilor este în creștere * Segmentul de vârstă 15-24 ani reprezintă intervalul cu cea mai mare expunere la riscul de inițiere în consumul de substanțe psihoactive * În 2017, numărul celor care au solicitat tratament pentru dependența de droguri a fost de 3.577, majoritatea - pentru consumul de canabis * Tulburările cauzate de consumul de droguri pot fi prevenite și tratate.
Principalele droguri consumate în România - Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, deși înregistrează cele mai mici valori din Europa. Pe poziția a doua în “topul” celor mai consumate droguri se situează noile substanțe psihoactive (NSP), urmate de cocaină, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene, heroină, amfetamine și ketamină.
Consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în populația generală (15-64 ani), dar ratele sunt similare celor identificate în populația școlară (16 ani).
Principalele droguri ilicite disponibile în România sunt ecstasy, cocaina și amfetaminele. În 2017, numărul estimat de consumatori problematici de opioide, la nivel național, a fost de 20.288 consumatori, rata fiind de 1,6 consumatori problematici de opioide la 1.000 de locuitori.
Consecințe ale consumului de droguri în planul sănătății și decese asociate consumului de droguri - În 2017 au fost înregistrate 32 cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri și 10 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri. În toate cele 32 de decese directe s-au efectuat examene toxicologice, în urma cărora rezultă că au prevalat intoxicațiile cu opiacee - 87,5%.
Urgențe medicale cauzate de consumul de droguri - La nivel național, în 2017, au fost înregistrate 3018 cazuri de urgențe medicale în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum de droguri ilicite, în 36,5% a fost menționat consumul de noi substanțe psihoactive - NSP (singular sau în combinație) urmat de consumul de canabis, opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic), halucinogene, stimulanți, solvenți volatili, cocaină. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,4% din cazurile de urgență înregistrate.
Boli infecțioase asociate consumului de droguri - Din totalul de 692 noi cazuri diagnosticate cu HIV/ SIDA, notificate în anul 2017,106 sunt consumatori de droguri injectabile, reprezentând 15,31% din totalul cazurilor notificate. A crescut incidența bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, atât pentru infecția cu HIV, cât și cu virusurile hepatice C și B (VHB, VHC).
Piața drogurilor - România este, deopotrivă, o țară de tranzit pentru traficul ilicit de droguri, dar și un teritoriu în care piața ilicită a drogurilor prezintă o disponibilitate în creștere pentru majoritatea tipurilor de droguri, în special canabis, cocaină, MDMA și medicamente cu conținut stupefiant. Totodată, chiar dacă numărul culturilor ilicite de canabis înregistrează o scădere, există în continuare o preocupare pentru dezvoltarea activităților ilicite organizate privind cultivarea și traficarea acestui tip de drog, dovadă fiind cantitățile mari de masă plante canabis confiscate care reprezintă 75,72% (1.540 kg) din cantitatea totală de droguri confiscată în anul 2017.
Cantitatea totală de droguri confiscate înregistrează o scădere semnificativă față de anul 2016. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (2.861 de capturi), MDMA, heroină, rezină de canabis, cocaină, fragmente vegetale cu THC. Traficul la nivel național este în continuare determinat de cantități mici de droguri traficate la nivelul străzii, destinate consumului propriu (micul trafic stradal). Canabisul rămâne cel mai capturat drog la nivel național, menținându-se preocupare pentru cultivarea ilicită a acestuia (99,2% din cantitatea totală de droguri confiscate reprezintă capturi de canabis). Medicamentele cu conținut psihotrop și stupefiant (benzodiazepine, morfină, zolpidem, barbiturice, oxicodonă) înregistrează o creștere a disponibilității față de anul 2016.
Infracționalitatea la regimul drogurilor
În 2017, la instanțele de judecată au fost înregistrate 746 dosare penale la regimul drogurilor, reprezentând 1,24% din totalul dosarelor penale înregistrate la nivelul tribunalelor și 0,20% din cele la nivel național. Măsurile coercitive alternative se regăsesc în practica instanțelor de judecată care aplică, cu precădere, pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere a acesteia și amenda penală. Implicarea minorilor în activități de trafic și consum de droguri s-a dublat (7 condamnări au avut ca obiect infracțiuni de deținere de droguri pentru consum propriu). Numărul total al faptelor penale incriminate de Legea nr. 194/20114 raportat la valorile înregistrate în anul 2016 a crescut semnificativ. Numărul persoanelor depistate în trafic, care au condus autovehicule sub influența unor substanțe sau produse stupefiante, este în creștere.
Marile aglomerări urbane rămân zone cu potențial criminogen ridicat în ceea ce privește regimul juridic al drogurilor, în București, Constanța, Cluj și Dâmbovița fiind înregistrate cele mai multe dosare penale soluționate și cele mai multe persoane condamnate.
Droguri ilicite
Canabisul - este un material verzui sau maroniu, asemănător cu tutunul. Îi poate face pe consumatori să se simtă relaxați și, uneori, euforici. Pot experimenta, de asemenea, un sentiment de vedere, miros, gust și auz mai intense. Pe termen scurt, au apetitul și pulsul crescute. Prezintă probleme în îndeplinirea unor sarcini fizice și intelectuale, cum ar fi conducerea unui vehicul și gândirea logică. La doze mari, percepțiile legate de sunet și culoare pot fi intense, în timp ce gândirea lor devine lentă și confuză. Dacă doza este foarte mare, efectele sunt similare cu cele ale halucinogenelor și poate cauza anxietate, panică și chiar episoade psihotice. Consumatorii riscă să dezvolte o dependență până la punctul în care își pierd interesul pentru toate celelalte activități, cum ar fi munca și relațiile personale, aspectul fizic și igiena personală. Potrivit unor studii recente, există o legătură între consumul de canabis și creșterea numărului de cazuri de schizofrenie. Fumul de canabis conține cu 50% mai mult gudron decât țigările cu conținut mare de gudron, fapt care crește riscul pentru cancer pulmonar și alte boli respiratorii.
Cocaina - este o pulbere fină de culoare albă, care acționează ca un stimulent puternic. Se extrage din frunzele plantei coca. Îi poate face pe consumatori să se simtă veseli și euforici. Ei experimentează o creștere temporară a nivelului vigilenței și energiei, apoi, foame și oboseală. Efectele pe termen scurt includ pierderea poftei de mâncare, respirație accelerată și creșterea temperaturii corpului și a frecvenței cardiace. Utilizatorii se pot comporta bizar, haotic și chiar violent. Dozele excesive pot duce la convulsii, accident vascular cerebral, hemoragie cerebrală sau insuficiență cardiacă. Prizarea cocainei deteriorează grav țesutul nazal; fumatul poate cauza probleme respiratorii; injectarea poate duce la abcese și boli infecțioase. Indiferent de modul în care este administrat drogul, el include dependență psihologică puternică, malnutriție, pierdere în greutate, dezorientare, apatie și o stare asemănătoare cu psihoza paranoidă. Prin amestecul cocainei cu alcool se obține un cocktail periculos care crește mult riscul de moarte subită.
Ecstasy - este un stimulent psihoactiv, fabricat, de obicei, în laboratoare ilegale. Poate crește nivelul de empatie al consumatorilor și induce un sentiment de apropiere pentru persoanele din jurul lor. Acesta îi poate face să se simtă mult mai sociabili și energici. Pe termen scurt, ecstasy poate face organismul să ignore semnele de suferință, cum ar fi deshidratarea, amețelile, epuizarea și poate interfera cu capacitatea organismului de a regla temperatura. În plus, poate afecta grav ficatul și rinichii. Consumul poate duce la convulsii și insuficiență cardiacă. Dozele mari provoacă neliniște, anxietate și halucinații severe. Consumul pe termen lung poate deteriora anumite părți ale creierului, ducând la depresie gravă și pierderi de memorie.
Heroina - este un drog cu proprietăți analgezice care creează dependență, procesat din morfină, o substanță naturală obținută din planta de mac. Poate ameliora stările de tensiune nervoasă, anxietatea și depresia. Consumatorii se simt detașați de suferință sau de durerea emoțională sau fizică. În cazul dozelor mari, pot trăi stări de euforie. Efectele pe termen scurt includ pupile contractate, greață, vărsături, somnolență, incapacitate de concentrare și apatie. Heroina creează o dependență puternică și consumatorii pot dezvolta rapid dependență fizică și psihică. Ei riscă să dezvolte toleranță față de drog, ceea ce înseamnă că au nevoie de doze mai mari, în mod constant, pentru a obține efectul dorit. Consumul pe termen lung poate duce la pierdere severă în greutate, malnutriție și constipație, sedare și apatie cronică. Renunțarea bruscă la consumul de heroină duce la simptome de sevraj care pot fi severe - crampe, diaree, tremor, panică, secreții nazale abundente, frisoane și transpirații. Supradozarea poate duce la comă și moarte prin depresie respiratorie.
LSD - este unul dintre cele mai puternice droguri halucinogene sau “psihedelice”, care modifică starea de conștiență a utilizatorilor și produc diferite tipuri de halucinații. Este un drog semi-sintetic, derivat dintr-un acid care se găsește într-o ciupercă ce crește pe secară și alte cereale. Consumul duce la schimbări puternice în gândire, dispoziție și simțuri exacerbate. Pe termen scurt, LSD produce iluzii și percepții distorsionate. Simțul profunzimii și al timpului se schimbă, iar culorile, sunetele și atingerile par mult mai intense. Unii utilizatori resimt gânduri și sentimente înspăimântătoare, cum ar fi teama de a pierde controlul, frica de nebunie și moarte, și disperare. Efectele fizice sunt reduse comparativ cu efectele psihologice și emoționale. Acestea includ pupile dilatate, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, pierderea poftei de mâncare, insomnie, uscăciunea gurii și tremor.
Metamfetamina - este un drog sintetic, fabricat de obicei în laboratoare ilegale. Se prezintă sub formă de pulbere, tablete sau cristale asemănătoare cu cioburile de sticlă. Activează un sentiment de bunăstare fizică și mentală, precum și un val de euforie și bucurie. Consumatorii experimentează o creștere temporară a energiei, de multe ori percepută ca o îmbunătățire a performanțelor în activitățile fizice sau intelectuale. Ulterior, însă, resimt foame și oboseală. Pe termen scurt, își pot pierde apetitul și încep să respire mai repede. Dozele excesive pot duce la atacuri de panică, convulsii, crize de apoplexie și deces prin insuficiență respiratorie, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Consumul pe termen lung poate duce la malnutriție, pierdere în greutate și dezvoltarea dependenței. După ce consumatorii cronici încetează să ia metamfetamină, de obicei urmează o lungă perioadă de somn și, apoi, depresia. Consumul declanșează uneori un comportament agresiv, violent și bizar în rândul utilizatorilor (surse - seps.timisoara@insp.gov.ro, ana.gov.ro ,who.int/substance-abuse/facts, mayoclinic.org, insp.gov.ro/sites/)
