AZI, 26 IUNIE, ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL

Ziua Drapelului Național a fost instituită prin Legea 96/1998 și este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, prin organizarea de către autoritățile publice a unor manifestări cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei naționale, precum și prin ceremonii militare desfășurate în cadrul unităților MApN și ale Ministerului de Interne. Parlamentul României se întrunește în ședință comună, iar în Capitală și în municipiile reședință de județ au loc ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național. De asemenea, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional și ca pavilion pentru navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Drapelul României se arborează temporar cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, sau de alte înalte personalități politice, sau în cazul unor ceremonii militare, competiții sportive, ori în timpul campaniilor electorale.

Drapelul României se arborează, de asemenea, la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate.

Totodată, drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu național, stabilite de Guvern.

Potrivit prevederilor constituționale, “drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Constituția prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn.

În ce privește culorile, specialiștii din cadrul departamentului de specialitate al Arhivelor Naționale ale României, arată că semnificația acestora trebuie privită în cheie heraldică: albastru cobalt - fidelitate, loialitate, profunzime, ordine, adevăr; galben crom - prestigiu, virtute, inteligență, grandoare, bogăție; roșu vermion - acțiune, pasiune, capacitatea de a servi Patria, sinceritate, îndemn la vigilență.

Istoria României în date (Ed. Enciclopedică, 2003) consemnează că steagul tricolor - albastru - galben - roșu - a fost declarat, pentru prima dată, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza “Dreptate - Frăție”. El a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, cunoscut de atunci înainte sub numele de Câmpia Libertății.

Culorile tricolorului (roșu, galben, albastru) erau prezente pe steaguri sau stindarde încă din vremea lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea și un însemn grafic, reprezentându-i pe arhanghelii Mihail și Gavril, a aparținut conducătorului Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu, fiind ascuns în timpul mișcării revoluționare, pentru a nu fi capturat. După ce revolta a fost înăbușită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât să-l ardă; totuși, după 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiționat și depus, în cadrul unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din București.

Un moment important în istoria Drapelului Național a fost înregistrat în 1834, când Alexandru Ghica Vodă, domnitorul Țării Românești, a obținut de la otomani învoirea “de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”. Steagul pentru corăbii avea culorile galben și roșu, iar cel al armatei - roșu, galben și albastru și un vultur la mijloc. “Steagurile aceștii de Dumnezeu păzite țări din vechime au fost fala oștirilor sale și semnele slavei lor... Miliția românească, organizată pe temeiuri de regulă și disciplină europeană, dobândește iarăși acel drept din vechime și primește steagurile sale cu fețile naționale și cu pajera prințipatului. Domnia mea dar încredințează acum batalioanelor de infanterie și divizioanelor de cavalerie aceste steaguri ca un sfânt depozit al cinstii, al credinții și al supunerii către legile întocmite...” consemnează istoricii declarația domnitorului.

Un alt eveniment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Până în 1861, au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei și Țării Românești, cât și tricolorul, iar în 22 iunie 1861, A. I. Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite, acesta devenind steagul național al tuturor românilor. Tot atunci, culorilor li se atribuia, prima dată, o semnificație: roșul semnifica frăția, galbenul - bogăția ogoarelor, albastrul - libertatea. Culorile erau împărțite egal, reprezentând principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.

După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen și înfăptuirea României Mari, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical și fără stemă în centru.

Odată cu instaurarea republicii, au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru stema Republicii. Aceasta înfățișa un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare ce răsare, înconjurat de un mănunchi de spice de grâu legate cu o panglică, având inscripția “Republica Populară Română”.

Din 1952, prin prevederile Constituției, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roșie în cinci colțuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialiste România.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieșit în stradă, încă din 17 decembrie, la Timișoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.

Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor sau de persoane juridice la sediile acestora.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un record mondial, a fost desfășurat la 27 mai 2013, pe aerodromul din Clinceni. Cântărește aproximativ 5.000 de kilograme și are o suprafață totală de 79.290,39 mp. (surse: agerpres.ro, wikipedia.org. reporterntv.ro, enciclopediaromaniei.ro)

Ziua Drapelului Național, marcată la Sighișoara

Municipalitatea îi invită pe sighișoreni să participe azi, 26 iunie 2019, ora 12, la Catedrala Ortodoxă “Sfânta Treime”, la manifestările dedicate Zilei Drapelului Național, care vor cuprinde: slujba religioasă de sfințire a Drapelului, alocuțiuni privind semnificația Zilei de 26 iunie, ceremonia de înălțare a Drapelului.               

Ziua Drapelului, sărbătorită la UMFST

Cu ocazia Zilei Drapelului Național al României, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș va celebra simbolul național prin organizarea, în parteneriat cu Garnizoana Târgu-Mureș, a ceremoniei de înălțare a drapelului, azi, 26 iunie, începând cu ora 11.30, în campusul universitar.             

Lasă un comentariu