Alimentația a reprezentat mereu una dintre preocupările de bază ale umanității, însă, de la un nivel evolutiv la altul, ea și-a schimbat coordonatele și modul de abordare. Într-un timp dominat de fast-food-uri și produse alimentare saturate de hormoni și reziduuri de substanțe chimice de forma pesticidelor și nu numai, apare fireasca întrebare: “Care ar fi viitorul alimentației umane?”. Mulți se plâng de faptul că nu mai știu ce să mănânce, că produsele puse la dispoziția populației sunt oricum numai sănătoase nu și se întreabă care ar fi conduita care ar trebui abordată în alimentație pentru a fi asigurată menținerea stării de sănătate a organismului.
Oamenii de știință s-au aplecat cu mare interes asupra viitorului alimentației umane, încercând să ia în calcul explorarea unor posibilități care să asigure această necesitate la cele mai optime standarde. Îngrijorarea legată de starea mediului, sănătatea publică și modul actual de creștere a animalelor pentru hrană au fost doar câțiva dintre factorii care au stat la baza studiilor privind alimentația. Se pare că majoritatea cercetătorilor din acest domeniu au ajuns la concluzia că se impune o modificare a dietei umane într-o direcție acceptată deja de o mare parte a populației globului. După părerea lor, dietele vegetariene, consumul de alge și de carne provenită de la animale crescute în laboratoare ar reprezenta soluția firească pentru viitorul alimentației umane. Totodată, integrarea în alimentația de zi cu zi a consumului de insecte ar fi un real și eficient înlocuitor al consumului de carne.
Hrana ecologică a secolului XXI ar fi reprezentată deci de insecte, motivat se pare și de creșterea demografică a populației Terrei, estimată la 8 miliarde de locuitori în 2030 și 9 miliarde de locuitori în 2050. Cercetătorii spun că acum 20 de ani, un om consuma în medie anual 20 de kilograme de carne, în timp ce, în prezent, consumul a ajuns la 50 de kilograme, urmând ca în 20 de ani cifra estimată să atingă 80 de kilograme. Asta ar presupune cumva să facem rost de o altă planetă dacă nu se găsesc mijloacele alternative de alimentație, căci consumul estimat nu este sustenabil pentru Pământ. Deși se pledează constant pentru reducerea consumului de carne și chiar eliminarea acestuia, arătându-se că eliminarea consumului de carne măcar o zi - două pe săptămână reprezintă cea mai eficientă cale prin care omul poate contribui la reducerea schimbărilor climatice, în prezent, 70% din suprafața pământului este folosită în scopul creșterii animalelor de hrană cu tot ce presupune acest lucru, de la obținerea furajelor și până la procesele de producție în domeniul carmangeriei, astfel încât această industrie produce de una singură 20% din totalul gazelor cu efect de seră, la nivel mondial.
Alternativa, insectele comestibile, constituie o sursă de hrană de înaltă calitate pentru om, conținând de două ori mai multe proteine decât carnea și o serie de vitamine și minerale deosebit de importante pentru organismul uman, cum ar fi fierul, calciul și vitaminele B1, B2 și D. Aversiunea față de această formă de alimentație există doar în cultura occidentală, dar și aceasta pare deja să se plieze pe tendințele viitorului dacă luăm în considerare câteva dintre specialitățile de brânză produse în Sardinia, Franța și Germania, specialități care au la bază larve de muște și acarieni produși în laborator. Problema psihologică odată depășită, spun cercetătorii, permite accesul consumatorilor de carne la peste 1.400 de specii de insecte comestibile, printre care se numără greierii, lăcustele și albinele. Entomofagia (consumul de insecte) se practică, conform unei statistici, în 23 de țări americane, 29 de țări asiatice și 36 de țări africane. În ceea ce privește Europa, cel mai reticent sector în domeniu, se pare că acest trend este accesibil numai unei clientele sofisticate din Marea Britanie, în care există restaurante specializate în deservirea preparatelor din tarantule, furnici-gigant, greieri tailandezi, viermi și scorpioni.
Până când în România alimentația va păși în viitorul preconizat, nu ar strica să luăm în calcul rezultatele cercetărilor și să contribuim la sănătatea noastră și cât de puțin la binele planetei, cel puțin prin reducerea consumului de carne și selectarea atentă a produselor consumate.
