2. S-au făcut progrese insuficiente în domeniul reglementării financiare.
Dacă există un domeniu în care atât oficialii, cât și analiștii sunt de acord în ceea ce privește consecințele crizei, acela este cel al insuficientei reglementări financiare. Atât guvernele țărilor avansate, cât și instituțiile internaționale multilaterale (FMI, BM, OMC, BRI, OECD) sunt de acord asupra necesității accentuării și accelerării procesului de reglementare a sistemului financiar internațional. Este o concluzie bazată pe realitatea faptului că nicio bancă importantă (cu mai mult de 100 de miliarde de dolari în activ), inclusiv Lehman Brothers, nu a practicat politici prudențiale eficace, efortul fiind orientat exclusiv spre politici de încadrare a riscului.
FMI consideră că atât planul Volcker în Statele Unite, cât și lucrările Comisiei Vickers în Marea Britanie nu au reușit să contribuie suficient la o mai atentă și mai prudențială reglementare a sistemului financiar în vederea evitării unor noi situații de criză.
3. Politici economice investiționale insuficient de active.
Atât la nivelul Fed-ului american, cât și al Băncii Centrale Europene, injecția masivă de lichiditate în sistemul bancar a reușit să limiteze extinderea crizei și mai ales aspectele de contagiune prin deflație, dar au contribuit în primul rând la stabilitatea tezaurizării bancare și, în prea mică măsură, la reluarea și chiar accelerarea procesului investițional.
Aspectele mai sus menționate fac obiectul unor ample analize în literatura economică occidentală actuală. Încă se discută dacă putem spune că marea criză din 2007-2008 a încetat sau dacă ea se află doar într-o perioadă de “adormire”, fiind oricând posibilă o “trezire” a ei.
Deja, în a doua parte a anului 2018, opinia conform căreia suntem în anticamera unei noi crize, sau a reizbucnirii vechii crize a început să fie prezentă nu doar în lucrări de analiză economică, dar și în declarațiile unor decidenți politici din zona occidentală a mediului economic global.
Iată câteva opinii și declarații care oglindesc panica și îngrijorarea lumii economice internaționale:
“Tot mai multe organisme financiare și analiști economici au identificat mai multe semne care prevestesc declanșarea unei noi crize economice.
Într-un raport emis înaintea unei întâlniri cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional a avertizat asupra unui risc major ca economia globală să sufere un nou șoc extins”, scrie presa internațională. “SUA și Uniunea Europeană riscă șocuri negative în economie”, scrie EUObserver, reluând atenționările FMI.
Franța și Germania ar putea fi cel mai grav afectate de o încetinire globală a ritmului de creștere, din cauza protecționismului american, precum și a noilor dispute comerciale. Războiul comercial al lui Donald Trump cu Beijingul și cu Europa trage în jos creșterea globală în acest an și va avea reverberații și în 2019.
Războiul comercial dintre Statele Unite și China este o umbră pe tabloul economiei mondiale, a subliniat Fondul Monetar Internațional (FMI), care a revăzut în scădere, pe 9 octombrie, prognoza de creștere pentru 2018 și 2019.
FMI, care arată cu degetul riscurile din jurul crizei valutelor în anumite țări emergente, mizează acum pe o creștere a produsului intern brut (PIB) mondial de 3,7% pentru 2018 și 2019, în scădere cu 0,2 puncte față de previziunea sa anterioară.
(Va urma)
