LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (LVII) SCHIMBAREA LUMII POATE FI O MĂSURĂ ANTICRIZĂ?

“Creșterea economică mondială este în continuare solidă în comparație cu ce a fost mai devreme în acest deceniu, dar pare să se fi plafonat”, a comentat într-o conferință de presă Maurice Obstfeld, economistul șef al FMI. “Politica comercială reflectă contextul politic și contextul politic este incert în mai multe țări, ceea ce reprezintă riscuri suplimentare”, a avertizat el în cursul unei conferințe de presă la Bali, în Indonezia, unde se deschid marți reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale.

“Când cele mai importante două economii mondiale - Statele Unite și China - se înfruntă”, acest lucru “creează o situație în care toată lumea va suferi”. Și “creșterea este mult mai inegală” decât în urmă cu șase luni, a arătat economistul, care își încheie mandatul în decembrie.

Expansiunea este, deci, mai puțin sincronizată între țări, mai puține economii participă la ea, în vreme ce datoria publică și cea a întreprinderilor ating noi recorduri, remarcă Fondul.

Deocamdată, previziunile de creștere în 2018 ale Statelor Unite și ale Chinei, primele două puteri economice ale lumii, au fost menținute la +2,9% și respectiv +6,6%, adică ritmuri încă foarte susținute.

Pentru Statele Unite, creșterea prevăzută se situează deasupra celei a țărilor avansate (+2,4%), în vreme ce pentru China ea o depășește ușor pe cea a regiunii Asiei în dezvoltare (+6,5%).

Dar FMI estimează o încetinire a creșterii în 2019 la 2,5% pentru Statele Unite și +6,2% pentru China. Și mai mult, de vreme ce noile previziuni nu includ celelalte amenințări ale lui Donald Trump, printre care noi taxe pe alte mărfuri chinezești, în valoare de 267 de miliarde de dolari. Asta ar echivala cu taxarea totalității exporturilor chinezești spre Statele Unite.

“A evita reacții protecționiste și a găsi soluții susținând cooperarea pentru promovarea creșterii comerțului cu bunuri și servicii rămâne esențial pentru a păstra și a extinde creșterea mondială”, insistă FMI.

Fondul Monetar Internațional se îngrijorează în special de o nouă intensificare a tensiunilor comerciale, care ar putea crea ceva mai multă incertitudine, ar putea eroda încrederea întreprinderilor și a piețelor financiare, ar putea conduce la mai multă volatilitate financiară și încetini, în sfârșit, investițiile și comerțul, motoarele creșterii mondiale.

Fondul a scăzut, de asemenea, prognoza de creștere a zonei euro la 2% în acest an (-0,2 puncte), din care cea a Germaniei (+1,9%) și a Franței (+1,6%), ale căror exporturi suferă din cauza încetinirii economice în China.

FMI a revăzut deja în scădere creșterea volumului comerțului mondial la 4,2% în acest an (-0,6 puncte) și la 4% anul viitor (-0,5 puncte). În total, PIB mondial s-ar putea reduce cu 0,8% până în 2020, față de 0,5% cât era estimat în iulie.

Piețele asiatice au deschis ședința de joi în scădere, influențate de Wall Street, care a închis ședința de miercuri la cel mai scăzut nivel din februarie. Indicele japonez Nikkei a scăzut cu 3,9%, cea mai mare cădere din martie, iar indicele chinez Shanghai Composite a ajuns la cea mai redusă valoare din 2014, cu 3,9% mai puțin.

În Coreea de Sud, indicatorul Kospi a pierdut 3,4%, iar indicele australian S&P/ASX 200 a scăzut cu 2,4%. Piața americană a suferit o cădere puternică la închiderea de miercuri, generată de temerile legate de inflație, tensiuni comerciale, randamentele titlurilor de stat și evoluția dobânzilor, astfel încât indicele S&P a căzut cu 3,29%, cea mai mare depreciere din februarie. “Este, probabil, începutul unei corecții”, spune Oliver Pursche, vicepreședinte și strateg șef la Bruderman Asset Management în New York.

Cea mai mare cădere au suferit-o companiile din tehnologie, indicele S&P tehnologic înregistrând o depreciere de 4,77%, cea mai mare din 2011. Președintele Donald Trump, care a marcat prin mesaje pe Twitter ascensiunea fulminantă a piețelor din acest an, a învinovățit Rezerva Federală - Fed și creșterea dobânzilor.

“Este o corecție pe care o așteptăm de mult timp, dar chiar nu sunt de acord cu ceea ce Fed face”, a spus Trump reporterilor înaintea unei întâlniri politice în Pennsylvania. Bursa americană se află în cea mai îndelungată perioadă de creștere pe care a avut-o vreodată, începută în martie 2009. De atunci, indicele S&P a crescut de patru ori, ceea ce face ca mulți investitori să se întrebe când se va sfârși această cursă.

Mișcarea de panică de pe bursele mondiale a fost provocată de o declarație dură a lui Donald Trump împotriva Băncii Centrale Americane și de o nouă majorare a dobânzilor de intervenție ale Federal Reserve, așteptată în decembrie, arată analiștii consultați de AFP. La care se adaugă o declarație a șefei FMI, Christine Lagarde, care a spus că valorile bursiere sunt “extrem de înalte”.

Bursa de la Tokyo a închis în scădere cu 3,89%, iar cea din Shanghai cu 5%. Și Bursa din Hong Kong evolua în scădere puternică, de aproape 4%. Acest trend a influențat și Europa: Paris a deschis în scădere cu -1,50%, Londra, -1,35% iar Frankfurt, -1,31%.

Piețele sunt “amenințate”, spune Stephen Innes, specialist pentru Asia-Pacific la OANDA, în opinia căruia “pariurile sunt deschise” în ceea ce privește evoluția scenariului.

“Este un cumul de motive: căderea Wall Street, creșterea dobânzilor de intervenție pe termen lung, noi îngrijorări privind relațiile comerciale dintre China și Statele Unite și o atitudine prudentă înainte de anunțarea rezultatelor companiilor”, a explicat pentru Bloomberg Juichi Wako, de la Nomura Securities, din Tokyo.

Investitorii au fost influențați și de comentariile de miercurea trecută făcute de Jerome Powell, președintele Fed, care a spus că Banca Centrală este “încă foarte departe” de dobânzile “neutre” la care aspiră, cele care favorizează creșterea, fără a susține însă majorarea prețurilor. O modalitate de a sugera că sunt așteptate mai multe majorări ale dobânzilor în lunile următoare.

Nouriel Roubini, economist american și profesor universitar al Școlii de Afaceri Stern din cadrul Universității din New York, care a prezis Criza economică mondială din 2007-2010, încă din anul 2005, supranumit “profetul crizei”, a prezentat în cotidianul francez “Les Echos”, o serie de motive care anunță o nouă criză.

Potrivit lui Roubini, prima cauză care ar putea să ducă la o criză, sau măcar la o recesiune în economia mondială ar fi, culmea, chiar creșterea solidă a economiei americane, care a depășit potențialul. Până în anul 2020, creșterea economică americană se va epuiza și are toate șansele să se transforme în recesiune.

În al doilea rând, Rezerva Federală americană a anunțat deja că va crește dobânzile, un proces care chiar se întâmplă. În acest moment, dobânda la dolar este de 2,25% și, conform anunțului Rezervei Federale, va ajunge, până în anul 2020, la 3,5%.

În aceste condiții, inflația va urca, în contextul în care prețul țițeiului dă semne de creștere. De altfel, investitorii pe piețele internaționale au luat deja în calcul creșterea inflației, începând să își orienteze investițiile de pe piața de capital către obligațiuni, cea mai bună dovadă în acest sens fiind creșterea din ultima perioadă a randamentelor la obligațiunile americane.

Totodată, celelalte bănci centrale, și în special Banca Centrală Europeană, vor normaliza în următoarea perioadă politica monetară, ceea ce înseamnă că se va trece la creșterea dobânzilor.

În al treilea rând, războiul comercial aflat în derulare, care opune administrația Trump marilor blocuri comerciale ale lumii. Este un fel de război care seamănă cu principiul “singur împotriva tuturor”. Adică, administrația americană a impus deja taxe vamale în relația cu economia chineză, a anunțat că dorește să schimbe tratatele comerciale cu Uniunea Europeană sau cu Japonia și a încheiat deja acorduri cu Mexic și Canada. În aceste condiții, economiștii se așteaptă ca inflația să crească în toate marile economii ale lumii.

În al patrulea rând, arată Nouriel Roubini, Europa se confruntă cu o creștere economică lentă în condiții de fricțiuni comerciale. Europa are o problemă la orizont, numită Italia. Politicile bugetare ale Italiei riscă să crească datoria suverană a zonei euro, existând, în același timp, probabilitatea ca politicienii aflați la putere în Italia să apese din nou pe pedala ieșirii din zona euro.

În al cincilea rând, piețele bursiere mondiale sunt la maxime istorice. Ceea ce arată că, mai devreme sau mai târziu, o corecție este inevitabilă. În același timp, piețele imobiliare ating și ele valori maxime în tot mai multe economii. Totodată, companiile și statele au ajuns la un grad record de îndatorare. Ceea ce va face ca rostogolirea datoriilor să fie tot mai scumpă.

Îndatorare masivă, creștere economică ajunsă în faza finală și maxime istorice pe piețe. Toate aceste evoluții arată că economiile dezvoltate au marje foarte mici de a mai stimula creșterea economică. În plus, asupra statelor planează spectrul populismului, care poate aduce schimbări în politică și în politicile economice. În Europa, de exemplu, ascensiunea unor partide populiste poate să întârzie reformele așteptate în zona euro sau în Uniunea Europeană.

Roubini crede că acum statele au marje de manevră mult mai mici pentru a lupta cu crizele care pot apărea. Ceea ce le face vulnerabile în fața unor potențiale crize. De aceea, criza și recesiunea de mâine vor fi mai severe și mai lungi decât cele de ieri, avertizează Nouriel Roubini.

Și economiștii de la agenția Moody's trag un puternic semnal de alarmă cu privire la Zona Euro. Următoarea recesiune ce se va produce în uniunea monetară ar putea fi mai rea decât precedenta, întrucât băncile central și-au epuizat deja “artileria grea” pe care o aveau la dispoziție pentru înfruntarea unei noi crize.

Potrivit agenției, guvernele din Italia, Spania și Franța nu au reușit să reducă sensibil datoria țărilor lor, iar BCE continuă să tipărească bani în cadrul programului de relaxare cantitativă. În plus, guvernele țărilor cu economii slabe au făcut “exagerat de puțin” pe frontul reformelor, rămân necompetitive și confruntându-se cu niveluri ridicate de șomaj.

“Dacă intervine o situație care va pune presiune pe sistemul financiar, emitenții de datorie și responsabilii cu elaborarea politicilor vor dispune de mai puține posibilități pentru a înfrunta consecințele unei astfel de presiuni”, subliniază analiștii de la Moody's în raportul lor.

“Cu cât trece timpul, marjele de manevră continuă să se îngusteze, pentru că tendințele pe termen lung, precum îmbătrânirea populației, accentuează problemele generate de absența dinamismului în economie”. “Acest lucru va adânci impactul unei noi recesiuni în Europa în raport cu crizele anterioare”, avertizează analiștii Moody's.

Banca Angliei și-a exprimat cel mai ferm avertisment privind soarta instrumentelor derivate care vor ajunge la scadență după Brexit, valoarea acestora - 41 de mii de miliarde de lire sterline - devenind o vulnerabilitate uriașă la adresa stabilității economiei europene, dacă autoritățile de reglementare nu rezolvă urgent această problemă.

Oficialii BoE au declarat că reprezentanții caselor de compensare ar trebui să discute cu băncile europene, să regleze aspectele care țin de conformitate cu legislația europeană. Pentru că, în final, băncile din UE ar suporta costurile, a avertizat BoE în raportul trimestrial privind riscurile la adresa stabilității financiare.

 (Va urma)

Lasă un comentariu