Peisajul agricol românesc s-a înviorat în ultimii ani cu parcelele pline de culoare care atrag pe lângă producători și comercianți, un mare flux de turiști iubitori de natură. Este vorba de mirajul mov pe care îl exercită la sfârșitul lunii iunie lavanda, acest arbust de talie mică devenit în scurt timp aurul mov al agriculturii multor județe din țara noastră, printre care și județul Mureș. Dintre localitățile mureșene care și-au câștigat deja un renume în cultivarea lavandei și care încearcă să pună la dispoziția populației accesul la culturile de lavandă și nu numai, amintim localitățile Târnăveni și Mădăraș.
Dacă Târnăveniul a devenit nelipsit de la târgurile tradiționale cu produse precum ulei de lavandă, apă de lavandă, săculeți și pernuțe cu arome de lavandă, dar și aranjamente florale având în prim-plan această deosebită plantă, la Mădăraș, în perioada 14-17 iunie, a avut loc un Festival al Lavandei, un eveniment cu aer de Provence (ținut de baștină al lavandei), care a adunat vizitatori nu numai din județul Mureș ci și din județele limitrofe (Brașov, Sibiu, Cluj, Bistrița-Năsăud etc.). Turiștii au putut să achiziționeze florile de la ele de acasă, ca un memento pentru acele timpuri în care bunicile noastre umpleau săculeți de pânză cu flori de lavandă pentru a le pune în dulapuri și a parfuma hainele păstrate în ele, sau să se plimbe printre șirurile armatei de mici sulițe mov pentru a imortaliza în fotografii răgazul luat de la iureșul care ne târăște în cotidianul de multe ori lipsit de strălucire.
Lavanda a fost folosită ca plantă medicinală din vremuri îndepărtate, căci substanțele active conferă plantei proprietăți antiseptice, antidepresive, antispastice, carminative, cicatrizante, digestive și tonifiante. Ea a fost și este folosită atât pentru uz intern, cât și pentru uz extern, cele mai cunoscute întrebuințări fiind în cazurile de migrenă, bronșite, insomnii, nevroze, depresie, înțepături de insecte sau boli reumatice. Lista utilizărilor este, bineînțeles, mult mai lungă și motivează pe deplin cultivatorii să pășească pragul de a-și transforma munca în afacere. Florile uscate sunt achiziționate de regulă în scop farmaceutic, cu prețuri începând de la 8 lei pe kilogram, iar procedeul de a prelucra florile este la îndemâna tuturor. Pe măsură ce aromaterapia câștigă teren pe piața farmaceutică, uleiul de lavandă iese tot mai mult în față în acest sector, ajungând să fie achiziționat la prețuri între 100 și 500 de lei pentru 100 mililitri. Arbustul de lavandă ajuns la maturitate produce anual sute de tulpini așa încât, indiscutabil, din această îndeletnicire se poate obține profit dacă este realizată corespunzător. Cererile mari de pe piață pentru lavandă și derivatele ei o recomandă ca pe o plantă cu un imens potențial pe terenuri mici, sens în care proiectele care au în prim-plan lavanda au intrat în responsabilitatea Programului Național de Dezvoltare Rurală, putând fi realizate din bani europeni.
Printre curiozitățile despre lavandă amintim că această plantă face parte din familia mentei, fiind cunoscute aproximativ 40 de plante clasificate în familie ca lavandă, cea mai cunoscută versiune fiind cea mov, care a consacrat culoarea pentru care a devenit renumită. Se spune că faimoasa Cleopatra, regina Egiptului, a folosit parfum de lavandă pentru a-i cuceri pe Cezar și Marc Antoniu, în timp ce Regina Victoria, ultima reprezentantă a Casei de Hanovra, avea obiceiul de a solicita ca mobilierul camerelor sale să fie șters cu soluții obținute din lavandă. În anii 1500, lavanda a fost pentru prima dată introdusă în săpun, numele ei fiind dat de însăși procesul de spălare, în latină “lavare”.
Admițând că lavanda este un dar făcut omului, că această plantă poate schimba de la o stare de spirit și până la sănătate multe dintre aspectele care îmbunătățesc viața noastră, nu ne rămâne decât să o privim cu recunoștință și să ne bucurăm din plin de ea pe toată perioada anotimpului în care înflorește și nu numai.
