LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (LX) SCHIMBAREA LUMII POATE FI O MĂSURĂ ANTICRIZĂ?

Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii. Rata șomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minin istoric de 4,2 la sută în luna mai - la care a stagnat inclusiv în iulie -, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv. Efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală și-a stopat în iulie trendul descendent, în condițiile reaccelerării ușoare a creșterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I, 2017.

Membrii Consiliului au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectiva apropiată, date fiind îmbunătățirea intențiilor de angajare în trimestrul IV, 2018, relevată de sondaje de specialitate, dar și acutizarea dificultăților în recrutarea de personal calificat. În acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, precum și palierul de două cifre pe care acesta s-a menținut în iulie, în condițiile temperării lui ușoare.

În schimb, în sens pozitiv, a fost subliniată relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro în lunile recente, atribuibilă, cel mai probabil, diferențialului considerabil al ratelor dobânzilor față de cele prevalente în plan european și regional.

Membrii Consiliului au mai subliniat că cotația petrolului ar putea depăși din nou așteptările pe orizontul scurt de timp, creșteri superioare celor previzionate fiind posibile și în cazul unor prețuri administrate și al prețurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluției cotațiilor unor cereale pe piața internațională și al deteriorării bruște a condițiilor meteorologice.

Au fost evocate și nivelurile inferioare celor programate ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și în final asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare.

Preocuparea pentru pregătirea economiei românești în cazul unei posibile reveniri a crizei s-a înregistrat și la nivelul Consiliului Fiscal.

Astfel, Consiliul Fiscal avertizează că ar trebui regândite impozitarea muncii și sistemul de asigurări sociale.

“România ar trebui să se gândească la impozitarea muncii, dar problemele cele mai mari le avem la CAS, cu o cotă foarte mare aplicată la salarii în timp ce pentru alte venituri se face impozitare la nivelul salariului minim”, a declarat președintele Consiliului.

O măsură importantă în vederea preîntâmpinării unei situații dificile a luat-o Banca Națională în sfera plafonării creditării.

Banca Națională a României a votat miercuri limitarea gradului de îndatorare la creditele acordate persoanelor fizice, atât cele ipotecare, cât și de consum. Astfel, pentru creditele în lei, gradul maxim de îndatorare va fi de 40%, iar pentru cele în euro, de 20%. La creditele ipotecare pentru achiziția unei locuințe, gradul maxim crește cu 5% dacă debitorul nu are sau nu a avut altă locuință proprietate personală. Băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN) pot să depășească această limită pentru debitorii cu venituri mai mari decât salariul mediu pe economie, dar numai pentru credite reprezentând 15% din creditele acordate în trimestrul anterior. Excepția nu se aplică creditelor de peste 250.000 de euro (echivalent în lei). Pragurile vor fi calculate la veniturile nete ale debitorilor. Decizia a fost luată după ce BNR s-a arătat îngrijorată de creșterea accelerată a creditării persoanelor fizice din ultimii ani, mai ales de evoluția gradului de îndatorare a persoanelor fizice.

Ultimul raport privind stabilitatea financiară publicat de Banca Centrală arată că persoanele din grupa de venit cea mai joasă aveau un grad de îndatorare de 53%, față de 20% în cazul debitorilor care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie.

(Va urma)

Lasă un comentariu