După cum am precizat într-un articol anterior, în Piața Cardinal Iuliu Hossu din Târgu-Mureș, după ce a fost amenajat postamentul, urma să fie amplasată statuia celui care a fost și a rămas în conștiința neamului, ca fiind Cardinalul Iuliu Hossu. Statuia a fost amplasată pe soclu în cursul lunii iunie, iar la data de 2 iulie a.c. a fost dezvelită. Este o lucrare în bronz, de o excepțională realizare artistică, aparținând sculptorului Ioan Vasile Grama. Este statuia primului sfânt, în Târgu-Mureș. Pe soclu avem inscripțiile: “Fer.Ep. IULIU HOSSU 1885-1970”; “Credința noastră este viața noastră”; “Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă”; “Episcop Greco-Catolic de Cluj-Gherla, Primul Cardinal al Bisericii Catolice din România”. Pentru a cunoaște mai bine viața și activitatea Sfântului Cardinal Iuliu Hossu, am selectat câteva date de pe Wikipedia:
Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaș, comuna Milașul Mare, plasa Teaca, comitatul Cluj, și a decedat la 28 mai 1970, în București. A fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator în Parlamentul României, din 1945, membru de onoare al Academiei Române. A fost beatificat de Papa Francisc, în anul 2019. Este sărbătorit în Biserica Catolică, la 2 iunie, în fiecare an.
Studiile și le-a început în satul natal, a urmat apoi gimnaziul lutheran la Reghin, Liceul Romano-Catolic la Târgu-Mureș, clasa a IV-a, iar clasele V-VIII la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj. În 1904 și-a început studiile teologice la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 a primit titlul de doctor în Filozofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot, de episcopul Vasile Hossu al Gherlei. Era văr primar cu Ioan Hossu, tatăl lui Iuliu Hossu. Din anul 1910 a activat la Episcopia de Lugoj, unde a ocupat funcțiile de protocolist, arhivar, bibliotecar, vicar și secretar al episcopului Vasile Hossu. Iuliu Hossu a participat în luna august 1914 la colecta inițiată de Primăria Lugoj pentru ajutorarea familiilor soldaților mobilizați în Corpul VII-Timișoara al Armatei Austro-Ungare. Frații lui Iuliu Hossu, avocatul Vasile Hossu și medicul Traian Hossu au fost mobilizați ca ofițeri austro-ungari. Al treilea frate, inginerul Ioan Hossu, a fost mobilizat ca ofițer de căi ferate în stația Oradea. El a fost cel care a pus la dispoziție locomotiva care a transportat delegația Unirii de la Alba Iulia la București. Vărul lui Iuliu Hossu, căpitanul austro-ungar Iustin Hossu, a luptat pe frontul sârbesc. Iuliu Hossu s-a înrolat voluntar, ca preot militar, în grad de sublocotenent, la Serviciul Spiritual al Corpului VII de Armată-Timișoara. La 3 martie 1917, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei greco-catolice de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu. Numirea a fost confirmată de Papa Benedict al XV-lea, la 17 aprilie 1917, iar hirotonirea episcopală a avut loc la 4 decembrie 1917. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 Decembrie 1918, mulțimilor adunate la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României. Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor. În anul 1924, Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donație din partea Sfântului Scaun, Biserica Minoriților din Cluj. Vechiul centru episcopal de la Gherla a fost mutat în Cluj, cu denumirea Episcopia de Cluj-Gherla. Vechea Catedrală din Gherla a primit statutul de concatedrală. În vechiul sediu episcopal, Casa Karácsonyi din Gherla, episcopul Iuliu Hossu a pus școala greco-catolică de institutori, desființată ulterior de autoritățile comuniste. În calitate de senator în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea și integritatea țării împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, cu participarea a circa 30.000 de persoane în Piața Centrală a Clujului, s-a pronunțat împotriva revizuirii frontierelor de stat. A fost membru de onoare al Academiei Române. Între 1940-1944, ani în care Ardealul de Nord s-a aflat sub administrație maghiară, episcopul Iuliu Hossu a rămas la Cluj, cu tot ultimatumul dat de aceasta de a-și părăsi enoriașii. La 21 septembrie 1948, a fost primit în audiență de premierul Petru Groza, care i-a propus scaunul de mitropolit ortodox al Moldovei, devenit vacant. Iuliu Hossu a refuzat propunerea și i-a cerut lui Groza să dispună repunerea în posesie asupra Academiei Teologice din Cluj. La 31 octombrie 1948 a fost mutat, împreună, cu ceilalți episcopi greco-catolici, la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. La 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina. Patriarhul le-a propus să renunțe la credința catolică și la legătura cu Roma. La 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu. Le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite. Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla. Apoi, episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții. La 28 aprilie 1969 a fost numit cardinal in pectore, adică în lipsă de către papa Paul al VI-lea. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, Papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969. În timpul de domiciliu forțat la mănăstirea Ciorogârla a fost vizitat, periodic, de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu la Căldărușani s-a numărat și Andrei Andreicuț. Cardinalul Hossu a murit în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a aflat episcopul Alexandru Todea. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu, catolic. La 7 decembrie 1982, osemintele sale au fost mutate din mormântul inițial în actualul mormânt. La 19 martie 2019, Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, “uciși din ură față de credință, în diverse locuri din România, între 1950 și 1970”, deschizându-se calea pentru beatificarea acestora. Papa Francisc a oficiat slujba beatificării sale, la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj.
