Iranul va începe de pe 7 iulie să îmbogățească uraniu peste limita din acordul de la Viena
Iranul a anunțat miercuri că începând de duminică își va pune în aplicare amenințarea de îmbogățire a uraniului la un nivel superior limitei fixate prin acordul internațional privind programul său nuclear, transmite AFP.
Decizia este legată de faptul că celelalte părți semnatare ale acordului nu respectă integralitatea angajamentelor asumate față de Iran, a indicat președintele Hassan Rouhani.
“Pe 7 iulie, gradul nostru de îmbogățire a uraniului nu va mai fi de 3,67%, limita fixată prin acordul încheiat la Viena în iulie 2015”, a declarat Rouhani, într-o ședință de guvern.
“Vom lăsa la o parte acest angajament. Atât timp cât vom dori, atât timp cât e necesar, atât timp cât necesitățile noastre o impun, vom aduce acest grad peste 3,67”, a spus președintele, conform transmisiei televiziunii de stat.
Rouhani a mai avertizat că, începând de pe 7 iulie, Iranul și-ar putea relua proiectul inițial al reactorului de apă grea de la Arak, “înghețat” în baza acordului.
La un an după retragerea SUA din acordul de la Viena, Teheranul a anunțat pe 8 mai că a decis să nu mai respecte două limite la care consimțise: un plafon de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogățit (UF6) și unul de 130 tone pentru rezervele de apă grea.
În aceeași zi, Teheranul a dat un ultimatum de 60 de zile statelor încă părți ale acordului pentru a-l ajuta să evite sancțiunile americane.
“Dacă vreți să exprimați regrete, este prea târziu, și dacă trebuie să publicați un comunicat, faceți-o acum”, a mai spus Rouhani, adresându-se statelor încă părți ale acordului (Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China).
“Vom respecta (acordul de la Viena) atât timp cât celelalte părți îl vor respecta. Vom aplica 100% (acordul) în ziua în care celelalte părți vor acționa la 100%”, a mai spus președintele iranian.
Benjamin Netanyahu le cere țărilor europene să instituie sancțiuni împotriva Teheranului
Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a cerut țărilor europene să instituie sancțiuni împotriva Iranului, după ce Teheranul a anunțat că a depășit limita impusă rezervelor sale de uraniu îmbogățit de acordul din 2015 privind programul său nuclear, relatează AFP.
“V-ați angajat să acționați imediat ce Iranul ar încălca acordul nuclear, v-ați angajat să activați mecanismul pentru sancțiuni automate care a fost stabilit în Consiliul de Securitate al ONU. Așa că vă spun: faceți-o”, a declarat Netanyahu, potrivit unui comunicat publicat de biroul său.
Un diplomat european a declarat pentru Reuters că există un mecanism prevăzut de acord pentru a fi activat în caz de “orice contradicții” și o comisie comună formată din semnatari ar urma să decidă următorii pași.
Decizia Iranului a fost primul pas major de încălcare a acordului nuclear de când SUA s-au retras, în urmă cu peste un an, din înțelegere și au reimpus sancțiuni Teheranului.
Anterior în cursul zilei, ministrul energiei a acuzat Iranul că recurge la un “șantaj nuclear”, stocând mai mult uraniu îmbogățit decât i se permite în baza acordului, dar a precizat că o continuare a presiunii internaționale va face Teheranul să dea înapoi.
“Este o încălcare flagrantă a acordului. Iranul recurge la un șantaj nuclear. Practic, ei spun lumii «uite cât de aproape suntem de o armă nuclear㻓, a declarat Yuval Steinitz pe postul public de radio Kan.
“Economia Iranului se prăbușește (...) așa că recurg la acțiuni dezechilibrate. Dacă presiunea continuă și lumea nu cedează, ei vor renunța”, a adăugat el.
Israelul va fi distrus după o jumătate de oră dacă SUA atacă Iranul (președintele unei comisii parlamentare iraniene)
Dacă Statele Unite ale Americii atacă Iranul, Israelul va fi distrus în următoarea jumătate de oră, a amenințat, luni, un parlamentar iranian, în timp ce tensiunile sunt la un nivel maxim de mai multe săptămâni între Teheran și Washington, potrivit Reuters.
Săptămânile de tensiuni au culminat luna trecută când președintele american Donald Trump a dezvăluit că a anulat în ultimul moment lovituri aeriene punctuale asupra unor instalații în Iran, după ce apărarea antiaeriană iraniană a doborât o dronă de supraveghere americană care, potrivit Teheranului, se afla în spațiul aerian iranian.
“Dacă Statele Unite ne atacă, nu va rămâne decât o jumătate de oră de existență pentru Israel”, a amenințat Mojtaba Zolnour, președintele Comisiei pentru securitate națională și afaceri externe din parlamentul iranian, citat de agenția de presă locală Mehr.
În acest context tensionat, Agenția iraniană pentru energie atomică a anunțat că va da în curând publicității un raport privind decizia Teheranului de a nu mai respecta limitele producției de uraniu îmbogățit.
Această producție era restricționată prin acordul privind controlul programului nuclear al Republicii Islamice, semnat în iulie 2015, la Viena.
Donald Trump, care consideră că acest acord încheiat de administrația predecesorului său Barack Obama este “cel mai prost acord semnat vreodată de Statele Unite”, a retras SUA unilateral din acest pact anul trecut.
De atunci, Washingtonul a restabilit sancțiunile economice împotriva Iranului și a exercitat presiuni asupra aliaților săi să renunțe la toate activitățile comerciale cu iranienii.
Liderii de la Teheran au declarat că nu se mai simt legați de anumite prevederi ale acordului de la Viena și în special de cea privind limita stocului de uraniu îmbogățit. Ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, a confirmat luni că țara sa a depășit plafonul autorizat de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogățit (UF6) .
Ucraina: Kremlinul condiționează o eventuală întâlnire Putin- Zelenski de începere a discuțiilor directe între Kiev și rebelii separatiști
Kremlinul a legat posibilitatea unei întâlniri între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski de începere a negocierilor directe între Kiev și rebelii separatiști proruși din Donbas, informează, luni, agenția de presă ucraineană Unian.
“În relațiile internaționale, nimic nu este imposibil. Știți că președintele Putin manifestă pragmatism în abordarea sa față de relațiile internaționale, în special într-un dosar atât de important precum relațiile noastre cu Ucraina”, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre o posibilă întrevedere între președinții rus și ucrainean.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a afirmat că o întâlnire a președinților Ucrainei și Federației Ruse este necesară pentru a obține un rezultat concret, insistând, în același timp, asupra contactelor directe ale autorităților ucrainene cu liderii separatiștilor din Donbas, potrivit Ukrinform.
“Există încă o mulțime de probleme pe ordinea de zi pentru a înțelege pe deplin abordările omologilor ucraineni în rezolvarea celor mai presante aspecte, inclusiv punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și intrarea în contact direct cu reprezentanții autoproclamatelor republici” Donețk și Lugansk, a adăugat reprezentantul Kremlinului.
Conform Ukrinform, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la conferința de presă comună cu șeful statului francez Emmanuel Macron, în cursul vizitei sale la Paris în 17 iunie, că Ucraina nu va angaja un dialog cu separatiștii din Donbas, dar este dispusă să facă pași decisivi pentru a pune capăt războiului din estul țării.
Parlamentarii britanici pro-europeni eșuează într-o nouă încercare de a bloca un Brexit fără acord
Un grup de parlamentari britanici pro-europeni au eșuat luni în încercarea de a-l împiedica pe viitorul premier să decidă un Brexit fără acord, după ce președintele Camerei Comunelor a decis ca amendamentul legislativ propus de ei să nu fie supus la vot, informează agenția Reuters.
Opoziția laburistă și alți parlamentari britanici adversari ai ieșirii din UE au mai încercat, fără succes, să împiedice un eventual “no deal” (Brexit fără acord) prin moțiuni prezentate de fiecare dată când a fost votat în Camera Comunelor acordul privind Brexitul convenit de premierul demisionar Theresa May cu Bruxelles-ul, ultima moțiune de acest fel fiind respinsă de Camera Comunelor pe 12 iunie.
Modalitatea la care s-a apelat acum a fost însă alta, și anume blocarea unor fonduri guvernamentale. Astfel, fostul avocat general conservator Dominic Grieve și fosta șefă laburistă a diplomației, Margaret Beckett, au avansat un amendament la legea privind bugetul, prin care unor departamente guvernamentale ar urma să li se taie fondurile dacă guvernul decide un Brexit fără acord care nu este aprobat și de Camera Comunelor sau chiar dacă s-ar pune în aplicare un Brexit cu acord înainte ca acesta să primească votul favorabil al legislativului.
Dacă amendamentul lor ar fi fost selectat de președintele Camerei Comunelor, John Bercow, votul ar fi urmat să se desfășoare marți.
Partidul Laburist a confirmat pe Twitter că niciun amendament nu a fost selectat pentru votul în plen.
Propunerea respectivului amendament survine după ce ambii candidați conservatori rămași în cursa pentru succesiunea premierului demisionar Theresa May, Boris Johnson și Jeremy Hunt, au spus că ar putea accepta în final un Brexit fără acord dacă Bruxelles-ul va refuza revizuirea acordului încheiat de premierul în exercițiu, dar respins de legislativul britanic.
Rusia propune Statelor Unite un schimb de prizonieri
Rusia a propus, luni, Statelor Unite un schimb de prizonieri, oferind libertatea oricărui american în schimbul repatrierii pilotului rus Konstantin Iaroșenko, informează agenția Interfax, preluată de Reuters.
Iaroșenko execută în SUA o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, pentru asociere în vederea traficului de cocaină. El a fost arestat de forțele speciale americane în Liberia, în 2010.
“Eliberați-l pe Iaroșenko, faceți schimb cu orice american sau americani care își ispășesc pedeapsa aici”, a cerut ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, citat de Interfax.
Oficialul de la Moscova nu s-a referit nominal la niciun cetățean al SUA închis în Rusia, însă Reuters apreciază că s-ar putea specula includerea într-un schimb a fostului infanterist marin Paul Whelan, deținut pentru presupuse acte de spionaj pe care nu le recunoaște.
Whelan, care are și cetățenie britanică, irlandeză și canadiană, a fost arestat la Moscova, pe 28 decembrie, și a comparat acțiunea cu o luare de ostatici politici. Luna trecută, în fața instanței, el i-a cerut președintelui american Donald Trump să intervină în favoarea sa, susținând că “nu putem păstra măreția Americii dacă nu protejăm agresiv” cetățenii SUA, oriunde s-ar afla. În mai, deținutul american a afirmat că a fost amenințat și umilit în închisoare.
Luni, ambasada Statelor Unite la Moscova a comunicat că a cerut guvernului rus să permită o evaluare independentă a stării lui Whelan și că solicitarea a fost respinsă, iar starea americanului s-a înrăutățit.
Riabkov a cerut Washingtonului și restituirea proprietăților diplomatice ruse confiscate, ca prim pas pentru ameliorarea relațiilor bilaterale. Mesajul ministrului a fost transmis la doar câteva zile după întâlnirea lui Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul G20 de la Osaka.
