PROIECT: COPIII ADULȚI, OBLIGAȚI SĂ AIBĂ GRIJĂ DE PĂRINȚI, BUNICI ȘI STRĂBUNICI!

O inițiativă de bun-simț, care traduce o lege nescrisă, morală, într-o formă juridică, a stârnit nenumărate controverse în societatea civilă, motivul principal fiind că de bătrâni ar trebui să se ocupe statul, nu membrii tineri ai familiei...

Dezumanizare, sub influența banilor...

Proiectul, numit “Recunoștința între generații”, a fost semnat de 74 de parlamentari PSD și ALDE și depus, recent, la secretariatul Senatului. În esență, proiectul prevede că părinții, bunicii sau străbunicii trebuie să fie susținuți financiar de copii, în cazul în care au nevoie.

“Ne aflăm într-o lume în care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligații reciproce între oameni, nici chiar între membrii aceleiași familii, dezumanizarea sub influența banilor, egoismul și lupta pentru dobândirea averilor create prin munca părinților și bunicilor determinându-i pe tineri să uite că au și obligații, nu numai drepturi.

Proiectul prevede și obligația părinților de a-și întreține copiii (până la vârsta de 26 de ani) și de a le asigura un trai decent și educația necesară. În plus, documentul prevede și obligația bunicilor de a-și întreține nepoții, acolo unde “nepoții minori, care necesită sprijin material, aflați în imposibilitatea întreținerii lor de către părinți au dreptul la întreținere de la bunicii care dispun de mijloace suficiente”.

Vizate, doar persoanele din aceeași familie

Concret, proiectul prevede că obligațiile de întreținere se referă exclusiv la persoanele din aceeași familie, cu grad de rudenie în linie dreaptă.

Astfel, copiii majori, apți de muncă, sunt obligați să își întrețină părinții inapți de muncă, aflați în dificultate, necesitând sprijin material dacă: nu există un contract scris, ori testament, privind întreținerea părinților inapți de muncă sau care se află în dificultate și necesită sprijin material; problema achitării pensiei de întreținere de către copiii majori se soluționează pe cale amiabilă între părți, apelarea la rezolvarea pe cale judecătorească fiind ultima soluție de urmat; cuantumul pensiei de întreținere se stabilește de către instanța judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților și a copiilor, precum și de alte împrejurări relevante; copiii ai căror părinți sunt decăzuți din drepturile părintești nu au obligația de întreținere a acestora; în circumstanțe excepționale (boală gravă, handicap sever, mutilare sau altă formă de dezabilitate a părintelui); copiii majori pot fi obligați de către instanța judecătorească să participe la cheltuieli suplimentare generate de starea în care se află părintele.

Contribuția financiară, maximum o cincime din venit

Cuantumul întreținerii datorate de copii pentru părinții lor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, îndreptățite, potrivit legii, nu poate depăși o cincime din venitul net lunar al celui obligat, astfel încât să nu fie periclitată situația materială a celor obligați să contribuie.

În plus, “părinții vitregi inapți de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreținerii lor de către copiii lor firești majori apți de muncă, au dreptul la întreținere de la copiii vitregi majori apți de muncă care dispun de mijloace suficiente. Obligațiile se aplică și în cazul străbunicilor.

Cum la baza proiectului stă faptul că “familia - nucleul societății - este supusă unor profunde și nedorite perturbații asupra unității și solidarității necesare asigurării existenței și continuității în spațiul național român”, proiectul prevede și sancțiuni pentru cei care încalcă prevederile lui.

Încălcarea obligațiilor, pedepsită cu până la 3 ani de închisoare!

Astfel, constituie infracțiune și se sancționează conform dispozițiilor art. 305 din Codul Penal (art. 378 din Noul Cod Penal) abandonul de familie, săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cu aceeași pedeapsă se sancționează neexecutarea, cu rea-credință, de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.

Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.

Lasă un comentariu