N-a trecut mult de la diversiunea aranjată de comisarii UDMR la Valea Uzului și, hop, că se trezește geniul din Cârța să acuze Ministerul Culturii că a aprobat “un simbol legionar” drept concept de artă pentru crucea de piatră ridicată în cinstea soldaților români care se odihnesc la Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului. Ce este Crucea pentru Kelemen Hunor? Un simbol legionar, nazist, că așa l-a învățat familia de politruci din care provine. Și această acuză trebuie rostită tare, să audă Europa și instituțiile sale, să audă Ierusalimul și Institutul Wiesel - poate-poate se îndură careva să-i pedepsească pe românii din România, care tare-l încurcă pe dl președinte prin pura lor existență, darămite prin istoria lor, un picuț mai veche decât prezența lui Árpád în Europa.
Obișnuit doar cu imaginea austeră a crucii catolice sau incitat de observația vreunui vigilent cu grade de la Oficiul Maghiarilor de Peste Hotare, președintele UDMR vrea să lase impresia că crucea solară de tip celtic a fost inventată de Codreanu ori Sima și folosită drept simbol de mișcarea legionară (în treacăt fie spus, simbolul oficial legionar era crucea triplă reprezentând o rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martirului, denumită și crucea Arhanghelului Mihail).
Dar să vedem ce spun inși mai pricepuți decât Hunor despre acest simbol. În “Semne&Simboluri”, de Claire Gibson (specializată în istorie, mitologie și literatură), se zice, printre altele, despre crucea de tip celtic: “Este prezentată tipic ca o cruce (simbolizând credința creștină) cu brațele înscrise într-un cerc (puterea solară și eternitatea), împreună însemnând unitatea dintre rai și pământ”. Tot acolo se precizează că crucea de tip celtic datează din timpuri păgâne, când era un simbol de fertilitate și viață, crucea simbolizând principiul masculin, iar cercul puterea feminină.
Nici în Dicționarul de simboluri în 3 volume al lui Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, în colaborare cu 16 specialiști de autoritate mondială care acoperă domenii cuprinse între astrologie, budism tantric tibetan până la cromatologie și arta Extremului Orient, în care simbolistica stelei e descrisă pe 6,5 pagini, nu se amintește nimic despre asocierea vreunui simbol politic cu crucea de tip celtic.
Citindu-i părerea lui Kelemen despre acest tip de cruce, constat că, deși zice că a făcut filosofia, dl președinte nu prea știe ce-i acela simbol, care e semnificatul și care semnificantul, în ce constă raportul dintre ele și care-i distincția dintre semn și simbol. De pildă, steaua în cinci colțuri nu e simbolul comunismului, cum ar putea crede un politician care nu l-a citit pe Saussure, ci comunismul și-a ales simbolul stelar. Pare același lucru, dar nu e deloc așa - și-n orice caz, nu steaua e vinovată pentru că simbolul ei preexista unui anumit sistem social.
Și de această dată, istoricul Marius Diaconescu îi arde o pleaftură peste bot propagandistului Kelemen: “Institutul Ellie Wiesel s-a pronunțat deja despre Crucea celtică folosită ca simbol creștin. Pentru o mai bună cunoaștere a problemei de către politicienii maghiari, citez de la pagina 18 din cartea Ghid de coduri, simboluri și însemne ale extremei drepte în România, scrisă în 2017, de Adina Babeș și Ana Bărbulescu, ambele fiind cercetătoare științifice la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel: Utilizată ca simbol pre-creștin, crucea celtică poate fi întâlnită și astăzi pe monumente funerare, troițe sau porți maramureșene de lemn, în acest caz neavând o semnificație de extremă dreapta” .
Biroul de presă al Patriarhiei Române confirmă faptul că nu se poate vorbi despre nici un simbol politic în cazul crucii amplasate de Primăria Dărmănești în cimitirul de la Valea Uzului, întrucât “pentru creștini, Sfânta Cruce face trimitere exclusiv la jertfa Mântuitorului Hristos, așadar, nu poate fi confiscată ideologic și nici atribuită vreunei mișcări. Pe lângă trimiterea simbolică la pătimirile Mântuitorului, Sfânta Cruce așezată în cimitirul eroilor noștri ne amintește și de jertfa lor pentru apărarea țării și a identității noastre creștine. Orice specialist în artă populară poate confirma faptul că acest tip de cruce antedatează cu mii de ani fenomenului mișcării legionare la care s-a făcut referire. Așadar, nu poate fi vorba acolo de un simbol al vreunei mișcări, ci de o Sfântă Cruce, de tip celtic, model întâlnit în multe locuri din țara noastră, din cele mai vechi timpuri”.
Este important de reținut că în tradiția creștină, crucea celtică reprezintă și Taina Sfintei Împărtășanii. Sfântul Disc, pe care se săvârșește slujba Proscomidiei, are anume această formă a crucii celtice.
Potrivit unor istorici, numele de “valah” a aparținut inițial celților care locuiau în zona Transilvaniei. Istoricul V.D. Koroliuk argumentează că etnogeneza valahilor ar fi început în partea de vest a Daciei: Noricum (Austria), Transilvania și Panonia, unde a locuit un număr important de celți romanizați, de la care și provine numele de “valahi”. Odată ce o mare parte din celții romanizați s-au așezat în Transilvania, în special în Maramureș, crucea celtică a devenit o parte a culturii populare românești, fiind cunoscută în calitate de “cruce maramureșeană.
Ing. Ilie Tudorel a fotografiat, în 30 de localități din județele Maramureș și Sălaj, peste 70 de cruci solariene de tip celtic. Cornel Nistea, cercetând zona Munților Apuseni, constată că rolul primordial al crucii este sacralizarea locului. O cruce postată la o intersecție de drumuri, într-un anumit spațiu, exprimă legătura omului cu Dumnezeirea. Crucea îndumnezeiește locul. “De reținut - spune acesta - e că majoritatea acestor cruci sunt celtice, au în centrul lor discul solar și motive arhaice: rozete, zigzaguri, calea șerpuită, funia împletită, coarnele berbecului și alte motive care se găsesc pe diferite obiecte din gospodărie: furci de tors, lăzi de zestre, juguri, bâte, fluiere, codoriști de bici etc., toate exprimând o spiritualitate străveche, într-o stilizare artistică uimitoare, ce se poate constata cel mai expresiv pe țesăturile și cusăturile portului popular din zonă”.
Iar dr. Ana Dumitran afirmă: “Crucea celtică (crucea înaltă) este o cruce latină cu un inel, folosită în mai multe zone ale Europei, inclusiv în spațiul românesc, dar mai ales în Irlanda și Scoția: două linii care se intersectează perpendicular în centrul unui cerc. Ea este adesea împodobită cu motive specifice (noduri) și poate să fie reprezentată ca cruce-nimb cu brațe prelungite. Denumirea este una arbitrară, deoarece simbolul poate fi întâlnit la toate civilizațiile, pe toate continentele”.
În ce-l privește pe dl Kelemen, ne amintim că aproape în același context l-a nominalizat pe generalul Chelaru că ar fi coordonat de la fața locului acțiunile de la Valea Uzului, în timp ce acuzatul era de fapt la Tg. Ocna - și va suporta un proces pentru asta. Faptul ne dă însă dimensiunea lejerității cu care acest individ lansează zvonuri pe piața politică și a relativității cu care se raportează la realitate. Pur și simplu, omul nu respectă deloc adevărul și transformă totul în propagandă. Din asta trăiește, de altfel, ca și primarul din Ciuc, plin-ochi de venin, care i-a invitat pe cetățenii români, al căror primar este la Festivalul muzicii vechi, cu o insultă grosolană: “Am uitat că de o sută de ani sunteți aici!”. Este motivul pentru care n-am fost la niciun concert al acestei ediții, iar organizatorii, având atâția oameni talentați și inteligenți, ar face bine să nu mai invite imbecili la conferințele de presă, chiar dacă Primăria finanțează festivalul. O face din banii contribuabililor, nu din buzunarul lui Ráduly.
...Și apoi, să pretinzi eliminarea crucii creștine de la Valea Uzului sub pretextul că e simbol de extremă dreapta, după ce ai pus ilegal busturi și ai insistat în dezvoltarea cultului unor fasciști notorii, unii criminali de război, precum Wass Albert și Nyírõ József, ăsta da tupeu de udemerist!
În orice caz, e de reținut cum, pe măsură ce Ungaria elabora acțiunea de contracarare a Centenarului românesc Trianon - 100, a crescut proporțional și determinarea cu care Hunor, înconjurat de o puțin numeroasă gașcă de antiromâni incorigibili, insistă să facă rău țării în care s-au născut. Rău cât mai mare și cât mai sonor posibil, că acesta e scopul propagandei: să aibă ecou.
Și - în final: punem pariu că atunci când va pierde procesul cu generalul Chelaru, geniul din Cârța se va plânge pretutindeni că este persecutat etnic?
