Maghiarii care lucrează în sectorul public dețin funcții mai mărunte, au salarii mai mici și mașini mai vechi decât românii
La Sfântu Gheorghe, au fost analizate, recent, datele unor cercetări efectuate de Institutul de Politici Publice din Secuime, sintetizate într-un comunicat preluat de MTI.
Sociologul István Gergõ Székely, directorul de cercetare al institutului, a prezentat rezultatele preliminare ale unui studiu în cadrul căruia au fost prelucrate, prin metode statistice, declarațiile de avere ale 5.002 persoane care lucrează în sectorul public din județul Covasna și care ocupă funcții pentru care există obligativitatea publicării acestor declarații.
Potrivit datelor, în județul Covasna, unde 75% dintre locuitori sunt maghiari, aceștia sunt semnificativ subreprezentați în toate tipurile de instituții deconcentrate, rezultatele studiului arătând un avantaj clar al românilor și în ceea ce privește veniturile. „În cadrul cercetării, am format mai multe niveluri de venit, în raport cu salariul mediu. (…) În nivelurile superioare de venit se poate observa că românii predomină în mod clar", se arată în comunicat, care mai evidențiază, că, potrivit cercetării, nivelul de îndatorare al românilor este semnificativ mai mare, ceea ce are legătură, probabil, tot cu veniturile. Analiza a arătat, de asemenea, că autovehiculele românilor care lucrează în sectorul public sunt, în medie, cu doi ani mai noi decât cele ale maghiarilor. Maghiarii se află într-o situație ceva mai bună, doar în privința bunurilor imobile, în special în privința terenurilor.
Csata Zsombor, asociat științific al Institutului de Cercetare al Minorităților din cadrul Academiei Ungare de Științe (MTA), profesor al Universității Babeș-Bolyai (UBB) a studiat la Târgu-Mureș situația elitei administrative pe baza declarațiilor de avere, constatând că, în timp ce maghiarii reprezintă 45% din populația orașului, în conducerea instituțiilor aparținând sectorului public, proporția maghiarilor este sub 20%.
Proporția maghiarilor este foarte mică în rândul angajaților Ministerului de Interne, în unitățile de apărare, în instituțiile de justiție. Este mai mare în instituțiile subordonate consiliilor locale și județene, în instituțiile Ministerului Mediului, Sănătății și Educației. Cercetarea a arătat, de asemenea, că maghiarii ocupă funcții de conducere cu precădere în acele structuri unde salariile medii sunt mai mici: în serviciile sociale, în instituțiile culturale, în educație. Acest lucru explică și dezavantajul salarial de 15% pe care îl au directorii și funcționarii maghiari în comparație cu românii.
Cercetătorul a făcut referire și la studii anterioare și a declarat că pozițiile sociale ale maghiarilor transilvăneni se înrăutățesc constant, iar acest lucru se reflectă și în venituri, după cum rezultă din declarațiile de avere, al căror conținut oferă un fundament bun pentru verificarea unor ipoteze științifice și a analizării unor chestiuni de politici publice.
Institutul de Politici Publice din Secuime a fost înființat în 2017, la inițiativa primarului Árpád Antal din Sfântu Gheorghe. Obiectivul principal al institutului, care funcționează independent de guvern, este de a prezenta cercetări și rapoarte profesionale, care să contribuie la realizarea obiectivelor de politici publice ale autorităților locale și județene din Secuime. Institutul are sediul la Sfântu Gheorghe și un punct de lucru în Miercurea Nirajului, precizează sursa citată.
