Castelul “Ugron” din Zau de Câmpie, construit în perioada 1909-1911 după o mixtură arhitecturală ciudată - un neogotic combinat cu neoromanic -, fără analogii similare în Transilvania, care a fost preluat în administrare de Muzeul Județean Mureș, în urmă cu doi ani, ar avea nevoie de cel puțin un milion de euro pentru a fi complet restaurat, potrivit directorului Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan.
Despre castel se spune că ar fi fost construit după principiile unui calendar - are patru turnuri, care ar marca anotimpurile, 12 intrări, câte numără lunile anului, 52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, șapte terase, câte zile sunt într-o săptămână și 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an - însă în interiorul acestuia nu există nicio însemnare sau indiciu care să arate că într-adevăr acest lucru a fost urmărit în timpul construcției.
Pentru ca această construcție să nu se ruineze, Consiliul Județean Mureș, proprietarul de drept al castelului, a alocat și în acest an suma de 380.000 lei, pentru continuarea reparațiilor la acoperiș și la balconul principal, aflat într-o stare avansată de degradare.
Muzeul Județean Mureș a preluat în administrare, în noiembrie 2017, clădirea castelului, care a fost până atunci în administrarea centrului de plasament și adăpostea un orfelinat pe vremuri.
Dacă se reușește reabilitarea castelului ca punct de atracție turistic, susține Soos, acesta va însemna foarte mult pentru zona de Câmpie a județului Mureș, care este o atracție pentru pescuitul sportiv, însă și pentru un loc unic în Europa, cum este Rezervația de bujori de stepă.
“Castelul în sine nu o să genereze un turism intens, însă combinat cu lacurile din zonă, cu valorile și resursele Câmpiei Transilvaniei ar putea să genereze un trafic mai însemnat. Mai este bujorul de stepă, care este o atracție doar o lună pe an, deci trebuie să mai găsim câteva elemente de atractivitate, cum ar fi lacurile, cu vietățile lor și, evident, castelul, care odată reabilitat se va putea menține, doar că va avea un rol de centru de evenimente, de conferințe, trebuie văzut care va fi targetul acestui castel. Nu putem merge pe consumatori localnici, trebuie să mergem măcar la 4 stele, să aibă atractivitate” a precizat Soos.
Castelul din Zau de Câmpie a fost construit de baronul Ugron Istvan, iar arhitectul care era din Cluj-Napoca, a adoptat un stil mai arhaic, neogotic.
Cele mai reprezentative elemente arhitecturale sunt cele două turnuri, la cele două laturi ale fațadei principale și balcoanele.
O legendă locală spune că Ugron Istvan, care era diplomat în Rusia țaristă, a construit acest castel dintr-o pornire romantică, după o dragoste neîmplinită, față de una dintre fiicele Țarului Nicolae al II-lea
al Rusiei.
“Ugron Istvan era diplomat în Rusia țaristă, nu s-a căsătorit niciodată, a rămas celibatar toată viața. Care era realitatea, nu știu. (...). Sunt tot felul de legende cum că ar fi dorit să impresioneze o iubită din Rusia, nu este exclus, dar sunt legende puțin forțate. (...) Ugron a murit în 1948, undeva într-o locuință obligatorie asigurată de stat, privat de toate drepturile. A fost un diplomat cu o carieră strălucită și o avere însemnată, a venit comunismul și asta îl așteaptă. Din câte știu, colecția de arme nu a fost complet desființată, o parte a fost luată de proprietari, de moștenitori sau de rude în străinătate, înainte de naționalizare, dar multe obiecte au dispărut. Asta ar fi foarte interesant să găsim, sunt convins că există undeva un jurnal, există undeva un inventar cu colecția de arme a lui Ugron Istvan, pasionat de arme, de călătorii, de aventuri”, a mai spus directorul Muzeului Județean.
Castelul din Zau de Câmpie a fost preluat de stat în perioada comunismului, a fost sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală, depozit de cereale, iar până în 2012 a fost casă de copii. A fost apoi revendicat de către urmașii baronului Ugron, însă Consiliul Județean Mureș a câștigat procesul, adjudecându-și proprietatea. (sursa și foto - agerpres.ro)
