Sâmbătă, 20 iulie, creștinii ortodocși și greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, trecut în sinaxarul creștinilor, ca unul dintre cei mai mari sfinți. Această trecere nu a fost întâmplătoare, deoarece minunile lui au continuat prin ucenicul său, iar despre viața sa sfântă vorbește însuși Mântuitorul Iisus Hristos și Sfinții Apostoli. El s-a învrednicit a ședea de-a stânga Mântuitorului la Schimbarea la față (Luca IX, 31,33), asigurându-ne de existența sa în lumea drepților. Creștinii români cinstesc pe marele Prooroc Ilie fiindcă acesta a înțeles durerea celor în necazuri, împlinind astfel, cu mult înainte, sfatul Divinului învățător că “a iubi pe aproapele este mai mult decât toate jertfele” (Marcu XII,33). Ultimul act al Sfântului Ilie va fi venirea cu trupul pe pământ înainte de Judecata de apoi. El se va război cu antihrist și va aștepta pe Dreptul Judecător ca urmare a arătării semnului Sfintei Cruci pe cer.
Folclorul românesc a închinat Marelui Prooroc colinde, doine și cântări populare, iar în creația picturală, mai ales a icoanelor pe sticlă, este nelipsit cu carul și caii săi de foc. Strămoșii noștri aveau “cultul ploii”, aruncând săgeți în nori. Și în zilele noastre, la fulger, creștinii se închină pentru ferirea de trăsnet. Mai este înfățișat împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, cu Maica Domnului și cu toți sfinții lângă tronul de judecată, implorând mila Tatălui ceresc pentru sufletele drepte dinainte de venirea Mântuitorului Hristos și după aceea.
La noi, la români, de Sfântul Ilie, pe 20 iulie, se dau de pomană fructe unse cu miere și se duc faguri la biserică. În această zi se retează stupii, iar cei care au stupi cheamă vecinii și rudele și îi cinstesc cu miere de albine și cu rachiu. Acum se ia recolta de miere de la albine, lăsându-se miere și albinelor pentru iarnă. Tradiția spune că atunci când tună și fulgeră, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni, iar acolo unde lovește fulgerul este un demon ascuns și Sfântul îi vine de hac.
În această zi, femeile de la sate culeg busuioc și îl duc la Biserică, așezându-l la icoane și pregătesc pachete cu hrană, pe care le dau de pomană pentru sufletul copilașilor morți mai devreme. Acum se pot mânca primele roade ale verii, nuci și mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindină asupra pomilor.
Dintre superstiții, amintim purtarea de salcie pentru a-i feri pe oameni de trăsnete; în această zi nu se lucrează, pentru a nu-l mânia și să nu arunce cu fulgere și grindină asupra recoltelor; oamenii nu trebuie să plece la drum, pentru a nu fi loviți de fulgere. În această zi se culeg plantele de leac, care au puteri vindecătoare mai mari în această zi; fetele tinere, nemăritate, își pot visa alesul de Sfântul Ilie. De Ziua Sfântului Prooroc Ilie, în comuna Râciu se organizează un târg de țară, cu spectacol folcloric, bucate alese și mărfuri artizanale la tarabe. În urmă cu câțiva ani am participat la un asemenea târg renumit, la Polovragi, județul Vâlcea, o adevărată desfătare a sufletului de român.
Astăzi, în toate bisericile ortodoxe și greco-catolice se oficiază Sfânta Liturghie, iar creștinii se roagă pentru sănătate, pace sufletească și ajutor cu rugăciunea: “Sfinte și mare Prooroc Ilie Tesviteanul care ai arătat credincioșilor puterea adevăratului Dumnezeu și au înlăturat pe idoli și zei cu slujitorii lor, roagă-te pentru noi Mântuitorului Hristos ca să ne dea roade îmbelșugate, cuget curat, ca să înțelegem minunile tale și să ne ferească de urgiile naturii, de foc, de secetă, de potop, ferește-ne
de idolii zilelor noastre: îmbuibarea, ura, egoismul, iubirea de avuții, luxul, destrăbălarea, neseriozitatea și toate faptele urâte care provin din acestea...”
Ziua Sfântului Ilie este și un motiv de sărbătoare pentru români, fiindcă mai mult de 100.000 de oameni își serbează onomastica.
La mulți ani cu sănătate și mureșenilor cu acest nume sfânt, din partea redacției “Cuvântul liber”!
