FANATIK face analiză a tot ceea ce înseamnă investiții maghiare în sportul românesc. Cum a ajuns guvernul Orban să trimită zeci de milioane de euro de la Budapesta pentru sportul românesc? Care sunt de fapt intențiile, ce spun forurile europene și care este reacția de la București?
De la Târgu-Mureș '90, la Valea Uzului '19. Între negocieri și violențe
Conform ultimelor estimări, investițiile făcute de guvernul de la Budapesta în sportul românesc în ultimii ani ar ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro! S-a vorbit intens despre ajutorul pentru Sepsi Sfântu Gheorghe sau despre Academia de fotbal de la Miercurea Ciuc, proiect despre care se spune că va putea rivaliza cu Viitorul lui Gheorghe Hagi. În martie 1990, la Târgu Mureș, a avut loc un grav conflict interetnic între români și maghiari. Au murit 5 persoane, alte 300 au fost rănite. Tensiunile s-au diminuat apoi, treptat, iar în 1995 lucrurile păreau să se rezolve, după un tratat bilateral semnat între România și Ungaria, prin care fiecare dintre cele două state promiteau să ofere anumite drepturi pentru minoritățile celuilalt. Maghiarii au primit prin lege, printre altele, acces la învățământ în limba maternă pentru comunitățile în care maghiarii reprezintă peste 20% din populație.
În ultimii ani, Viktor Orban a lansat Strategia de Politică Națională Maghiară, program care urmărește, conform guvernului de la Budapesta, “creșterea și dezvoltarea numerică, economică și intelectuală a comunității maghiare din Bazinul Carpatic”. Desigur, cea din Transilvania era prima vizată.
Investiții din ce în ce mai mari
Au fost investiții din ce în ce mai mari. De la sistemul educațional, la plata pensiilor maghiarilor din România. Și, desigur, în sport. Prin aceste investiții se vizează autoadministrarea acestor comunități maghiare. Treptat, aceste zone vor ajunge să depindă mai mult de Budapesta decât de București, iar autonomia lor ar putea fi tot mai insistent pusă pe tapet.
De la București, răspunsul trebuie să vină prin măsuri echilibrate, dar cât se poate de concrete pentru a se evita viitoare presiuni și, în primul rând, viitoare incidente. La ultima situație tensionată, politicienii români au ezitat să ia o poziție clară. Spre deosebire de cei de la Budapesta, care au fost destul de vehemenți. Situație care s-a tot repetat în ultimii ani. La finalul lunii mai, în cimitirul din Valea Uzului, crucile mai multor eroi români, decedați în timpul Primului Război Mondial, au fost acoperite cu saci de gunoi de extremiști maghiari. Totul după mai multe neînțelegeri între autoritățile locale din comuna Sânmartin, județul Harghita, și cele din comuna Dărmănești, județul Bacău. Ulterior, pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, românii care au mers la cimitirul internațional din Valea Uzului pentru a cinsti memoria celor căzuți în timpul luptelor din Primului Război Mondial au găsit poarta cimitirului închisă de autoritățile din Sânmartin. Românii, la fel ca și maghiarii, nu trebuie să își uite eroii! Este de asemenea important să învățăm din greșelile trecutului, pentru ca tensiunile în zonă să nu escaladeze.
Sportul ajută la eliminarea conflictelor etnice? Sau le înmulțește?
În trecut, când se vorbea despre sport în Miercurea Ciuc, discuția se oprea mai mereu la hochei. HC Miercurea Ciuc a fost considerată de extremiștii maghiari o emblemă a luptei pentru autonomia așa- numitului Ținut Secuiesc. Treptat, însă, în special după ce Viktor Orban a lansat Strategia de Politică Națională Maghiară, mai multe sporturi au început să acceseze fonduri importante. Fotbalul a primit cea mai mare atenție. Academia de Fotbal din Miercurea Ciuc a costat aproximativ 11,5 milioane de euro. Peste 7.000 de copii se pregătesc deja acolo, iar cei mai buni dintre ei vor ajunge la Academia Ferenc Puskas, de lângă Budapesta. De notat că, deși sediul central este la Miercurea Ciuc, academia clubului condus de Zoltan Szondy are subcentre în 9 orașe din regiune. Cum ar fi cele de la Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Baraolt și chiar Reghin. De asemenea, fonduri de la Budapesta au venit și pentru construirea unei Academii la Satu Mare, care este și ea aproape de finalizare. În plus, finanțare a existat și pentru construirea stadionului celor de la Sepsi, costuri estimate la aproximativ 6,5 milioane de euro. Este această Academie de fotbal, construită în România, dedicată exclusiv sportivilor de etnie maghiară? O întrebare la care răspunsul diferă în funcție de omul care îl oferă. În martie 2016, jurnaliștii de la Informația Harghitei, singurul ziar românesc din județul Harghita, veneau cu acuzații grave: “Cei din conducerea clubului FC Miercurea-Ciuc au ajuns la concluzia că fotbalul în oraș este dedicat doar vorbitorilor de limba maghiară. După ce au ornamentat arena în culorile secuiești (roșu și negru - în condițiile în care în ultimii 30 de ani niciodată echipa de fotbal nu a purtat asemenea culori), acum cei din conducere și-au dat-o cu totul în petic. La ultima partidă disputată pe teren propriu, organizatorii au pus în oraș afișe de meci doar în limba maghiară. De asemenea, site-ul dedicat echipei nu are secțiune și pentru cititorii români”, nota sursa citată. Au trecut trei ani de atunci, iar site-ul formației din Miercurea Ciuc rămâne fără secțiune în limba română.
Președintele academiei din Miercurea Ciuc: “La noi e important ca limba antrenamentului să fie maghiara”
Contactat de FANATIK, Cristian Jura, secretar de stat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, atrage atenția asupra modului în care este firesc să se desfășoare activitatea la academia din Miercurea Ciuc: “Este important de spus că românilor nu le poate fi interzisă înscrierea la această Academie! De fapt, este absolut normal ca selecția să se facă exclusiv pe criterii sportive, nu pe baza naționalității. În plus, este important ca tinerii să fie educați în spiritul olimpismului și al fair-play-ului”. Granițele sportului nu trebuiesc depășite, iar Academia de la Miercurea Ciuc nu trebuie transformată într-o armă pentru atingerea unor obiective politice. Declarația oferită în această privință de președintele HC Miercurea Ciuc, Zoltan Szondy, lasă, totuși, ceva loc de interpretări: “La noi e important ca limba antrenamentului să fie maghiara, deoarece noi ne definim ca un club maghiar. Avem un centru secundar în Transilvania de Sud, unde copiii români sunt majoritari”.
Sportul și tensiunile etnice, parte din raportul ECRI despre România
Pe 5 iunie a fost făcut public Raportul ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței). În acest al cincilea ciclu de monitorizare al ECRI, organism înființat de Comisia Europeană, se vorbește și despre sport. La punctul 32 al documentului, ECRI menționează că “evenimentele sportive au continuat să fie un forum pentru incidentele provocate de discursurile de incitare la ură. Federația Română de Fotbal a impus sancțiuni în mai multe cazuri pentru suporteri și fotbaliști din cauza comportamentului rasist în timpul meciurilor de fotbal. De exemplu, în timpul unui meci între echipele Sepsi și Dinamo București, din 2017, de la București, suporterii echipei gazdă au scandat «Afară cu ungurii din țară!». Ambele tabere au fost sancționate cu amendă de 10.000 lei (2.200 euro) de către CNCD”. Apoi, la punctul 46, “ECRI felicită Federația Română de Fotbal pentru adoptarea unei atitudini explicite privind diversitatea și nediscriminarea în regulamentele sale interne”.
Constantin Bogdan Matei, Ministrul Tineretului și Sportului:
“Nu sunt la curent cu sumele pe care le investesc maghiarii, dar orice ban care e investit în sport, pe mine mă bucură. Dincolo de disputele publice, orice investiție in sport este benefică nouă. N-am nicio problemă, eu susțin investițiile în sport, indiferent de unde ar veni ele”.
Cristian Jura, secretar de stat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
“Este important de spus că românilor nu le poate fi interzisă înscrierea la această Academie! (n.red. - Academia de fotbal din Miercurea Ciuc) De fapt, este absolut normal ca selecția să se facă exclusiv pe criterii sportive, nu pe baza naționalității. În plus, este important ca tinerii să fie educați în spiritul olimpismului și al fair-play-ului”.
“Mi se pare un lucru firesc. Și Guvernul României ar trebui să investească în Moldova. Sunt mulți români și în Spania, și în Italia, și țara mamă ar trebui să ajute compatrioții ei. Și banii care vin aici ca să construim o infrastructură pentru copii, nu e subliniat pentru copii de etnie maghiară sau altă etnie. Nu. Pentru orașul Sfântu Gheorghe. Unde sunt bineveniți toți. Noi nu facem nicio diferență. Se vede și la echipa mare”, afirmă Laszlo Dioszegi, patron Sepsi Sfântu Gheorghe.
“Sepsi a început să plătească salarii fabuloase pentru nivelul fotbalului românesc. Vorbim de sume în jurul a 10.000-12.000 de euro. În acest moment sunt pe locul 4 ca forță financiară, după FCSB, CFR și CSU Craiova”, relatează Emilian Hulubei, președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori din România (AFAN) - 6,4 milioane de euro a investit guvernul Ungariei în două cluburi din România, Csiksereda (Miercurea Ciuc) și Sepsi OSK (Sfântu Gheorghe) - 7.000 de copii sunt înscriși la Academia de Fotbal din Miercurea Ciuc. (Sursa Fanatik.ro)
