La capătul opus al malnutriției, obezitatea reprezintă, în prezent, una dintre cele mai “vizibile” și, în același timp, una dintre cele mai neglijate probleme de sănătate publică, deși ea poate fi prevenită. Paradoxal, coexistând cu subnutriția, epidemia globală de supraponderabilitate și obezitate - “globozitate” - se răspândește în tot mai multe regiuni ale lumii.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2025, peste 50% din populația lumii va fi obeză!
Obezitatea afectează toate vârstele și grupurile socioeconomice și amenință atât țările dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare. În 1995, în lume erau circa 200 de milioane de adulți obezi și 18 milioane de copii sub cinci ani considerați drept supraponderali. În 2000, numărul adulților obezi crescuse la peste 300 de milioane. Epidemia nu se limitează, așa cum s-ar crede, la societățile industrializate: în țările în curs de dezvoltare, se estimează că peste 115 milioane de oameni suferă de probleme legate de obezitate.
Atât pentru femei, cât și pentru bărbați, obezitatea prezintă un risc major pentru boli grave legate de regimul alimentar, inclusiv diabet zaharat, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și anumite forme de cancer. Consecințele asupra sănătății variază de la un risc crescut de moarte prematură până la afecțiuni cronice grave, care scad calitatea generală a vieții.
Într-un raport al (OMS) privind situația globală a supraponderabilității și obezității (cifrele se referă la situația din 2016), peste 1,9 miliarde de adulți cu vârsta de peste 18 ani erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane erau obezi. În perioada 1975-2016, la nivel mondial, prevalența obezității aproape că s-a triplat, aproximativ 13% din populația adultă de pe planetă (11% dintre bărbați și 15% dintre femei) fiind obeză. Potrivit statisticilor, aproximativ 41 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani și peste 340 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 sunt supraponderali sau obezi.
În lume, numărul persoanelor obeze este mai mare decât al celor subnutrite, încât excesul de greutate și obezitatea provoacă mai multe decese decât malnutriția (cu excepția unor regiuni din Africa sub-Sahariană și Asia).
Biroul OMS pentru Europa relevă că, în România, prognozele privind prevalența obezității la vârsta adultă (20 de ani și peste) arată că până în 2030, 12% dintre bărbați și 9% dintre femei vor fi obezi.
Potrivit specialiștilor OMS, cauza fundamentală a obezității și a excesului de greutate este un dezechilibru energetic între caloriile consumate și cele “cheltuite”. La nivel global, se înregistrează un aport crescut de alimente bogate în grăsimi, precum și creșterea inactivității fizice datorată naturii tot mai sedentare a multor forme de muncă, diversificării mijloacelor de transport și creșterii urbanizării.
Excesul de grăsime corporală crește riscul anumitor forme de cancer. În 2016, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS a publicat un raport care leagă obezitatea de un risc crescut pentru următoarele tipuri de cancer: colorectal, esofagian, vezică biliară, stomac, ficat, rinichi, mielom multiplu (un tip de cancer al măduvei osoase), pancreatic, tiroidian, endometrial, mamar și ovarian.
Milenialii (cei născuți în perioada 1990-2000, care au acum vârste între 15 și 25 de ani) sunt mai predispuși la cancere asociate obezității, se arată într-un studiu publicat recent în The Lancet Public Health. Cancerul colorectal, endometrial, pancreatic și de vezică biliară se numără printre cancerele legate de obezitate cele mai des întâlnite la tineri. Mai mult, riscul ca milenialii să dezvolte anumite tipuri de cancer este aproape dublu față de cel pe care îl prezentau la aceeași vârstă “baby boomers”, adică persoanele născute după Al Doilea Război Mondial.
Autorii studiului trag un semnal de alarmă privind creșterea, în viitor, a cazurilor de cancer: “Dată fiind creșterea semnificativă a obezității în rândul tinerilor și riscul tot mai mare de apariție a cancerelor asociate obezității la generația de azi, povara viitoare a acestor tipuri de cancer s-ar putea agrava pe măsură ce generațiile mai tinere îmbătrânesc, procesul înregistrat în ultimele decenii privind reducerea mortalității oncologice putând fi stopat sau, dimpotrivă, inversat”, a spus dr. Ahmedin Jemal, din cadrul Societății Americane de Cancer. De aceea, “tendințele în ce privește cancerul la adulții tineri servesc adesea ca indicator privind viitoarea povară a cancerului la adulții în vârstă, în rândul cărora sunt înregistrate cele mai numeroase cazuri de cancer”.
Peste șapte din zece persoane născute între începutul anilor '80 și mijlocul anilor '90 ar urma să devină obeze, între 35 și 44 de ani, avertizează cercetătorii.
România - locul al doilea în Europa în privința obezității infantile. Atenție la iaurturi și... brânzici! Zahărul - poziția a doua pe lista ingredientelor din lactatele și deserturile pe bază de lapte!
Asociația Pro Consumatori a analizat 32 de produse din lapte fabricate pentru copii, în cadrul Campaniei Naționale de Informare și Educare “Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu, trăgând un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimente, mai ales în cele destinate copiilor, îl are asupra sănătății. Iată câteva dintre constatările specialiștilor: băutură din lapte cu arome sintetice și două lingurițe de zahăr; brânzică de vaci cu soluție de dezghețare a drumurilor și caragenan; brânză topită cu 4 aditivi și 312 kcal per 100 grame produs; desert din lapte cu caragenan; desert din lapte cu 9 aditivi; desert din lapte cu dioxid de titan; iaurt cu ulei de palmier; iaurt cu urme de biscuiți; iaurt îndulcit cu două lingurițe de zahăr; iaurt cu apă, zahăr și două E-uri; brânză de vaci pentru copii cu 3 lingurițe de zahăr: lapte cu cacao și 5 aditivi!
Autorii studiului atrag atenția asupra adaosului de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de produse alimentare și, cel mai grav, în alimentele destinate copiilor. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat, de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele naturale adevărate bombe în alimentația copiilor”, se arată în materialul dat publicității.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de dulciuri influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violență, scăderea capacității de concentrare etc.).
“Supraponderabilitatea și obezitatea din perioada copilăriei vor duce la serioase probleme de sănătate în perioada de adult.
(....). Copilul supraponderal prezintă mai multe șanse să fie un adult supraponderal”, afirmă conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC., atrăgând atenția că, deși legislația în vigoare (Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar) conține prevederi clare în ce privește alimentele nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, iar România se confruntă cu o epidemie de obezitate infantilă, autoritățile rămân pasive: “Consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici Guvernul României, prin Ministerul Sănătății nu finanțează campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit”.
Nutriționistul Dumitru Bălan, atrage atenția că locul al doilea în privința obezității infantile se datorează și faptului că autoritățile, nepreocupate fiind de promovarea ideii consumului responsabil de alimente procesate care conțin zahăr, permit producătorilor să acționeze după propriile interese, adăugând cantități importante de zahăr în produsele ce se comercializează pe piață. Pe de altă parte, Ministerul Educației nu introduce în programa școlară o disciplină vitală pentru sănătatea copiilor, și anume, educația nutrițională. Părinții, în lipsa informațiilor necesare, nu citesc etichetele produselor, aleg de pe raft produsele cele mai ieftine, iar profesorii “fac exact pe dos în timpul serbărilor sau diverselor concursuri școlare, alegând să premieze copiii cu multe sacoșe de moși din ciocolată și de ouă pline cu surprize. Iată că în prezent culegem roadele semințelor cultivate ieri, de aceea nu trebuie să ne mirăm că am ajuns în situația de a ocupa locurile fruntașe în privința numărului de copii suferinzi de obezitate și de diabet (...) Partea proastă este că zahărul nu se regăsește numai în dulciuri sau în băuturile acidulate, ci și în alte produse alimentare foarte consumate cum ar fi lactatele. Este trist că cei mai mulți dintre cumpărători nici măcar nu se uită pe etichetele iaurturilor cu fructe, iaurturilor cu bile de cereale și ciocolată sau pe eticheta unei cutii de brânză proaspătă de vaci cu fructe adăugate, atunci când le adaugă prea repede în coș (...).
În locul acestor produse, specialiștii recomandă prepararea iaurtului natural în casă, ori iaurturile simple care nu conțin zahăr, aditivi alimentari sau alte arome. “În acest fel, aveți garanția că alimentele pe care le consumați nu vă pun în pericol sănătatea voastră și a celor dragi, iar în timp îi veți forța pe marii jucători din industria alimentară să nu mai distribuie produse pline de calorii goale”, conchid autorii studiului. (surse - apc.romania-ro, livescience.com, who.int., euro.who.in)
Iaurt de casă cremos, sănătos și gustos
Ingrediente: 1 litru de lapte integral; 2 linguri de iaurt preferat; un praf de sare. (E important să alegi un iaurt simplu, fără zahăr, fructe sau alte arome, care să fie bogat în fermenți naturali, un iaurt pe care l-ai consuma în mod obișnuit, căci acela va fi “părintele” iaurtului tău de casă.
Mod de preparare: 1. Pune laptele la fiert cu un praf de sare la foc mediu-mic. Odată ce stă să fiarbă, lasă focul cât poți de mic și lasă-l să fiarbă pentru 10-15 minute; 2. Dă laptele la răcit până când poți atinge cratița fără să îți ardă mâinile, însă nu-l lăsa nici să se răcească prea mult. 3. Adaugă iaurtul preferat în laptele călduț și amestecă bine cu un tel. Toarnă laptele într-un recipient și dă-l undeva la cald, eventual înfășurat într-un prosop, pentru următoarele 3-8 ore. 4. Timpul de prindere a iaurtului depinde de numeroase condiții, printre care și temperatura din încăpere, luminozitatea, dar și calitatea fermenților din iaurtul pe care îl folosești. 5. Ține cont! Cu cât iaurtul stă la temperatura camerei mai mult timp, cu atât devine mai acru.
(sursa: www.retetepractice.ro/)
