- Un sfat medical mai mult decât extrem de util. Dacă, cumva, sunteți capabili să acordați prim-ajutor unei persoane cu simptome de preinfarct miocardic, mai mult ca sigur că nu știți cum să vă autoajutați singuri într-o astfel de situație de extremă urgență. Pentru că, de la constatarea că aveți mari dureri în piept, precum și în brațul stâng și în maxilare, mai aveți la dispoziție cel mult 10 secunde pentru a începe următorul exercițiu salvator: din două în două secunde nu numai să tușiți profund și prelung, dar și să trageți aer în plămâni din fundul pieptului până când simțiți că inima începe să bată normal, iar durerile de la început dispar. De obicei, totul nu durează mai mult de 10-20 de secunde. Rostul unui astfel de exercițiu: respirația adâncă aduce în plămâni un plus de oxigen, iar mișcările prin intermediul tusei comprimă inima și menține circulația sângelui. Odată trecută groaznica durere fizică și imensa panică psihică, prezentați-vă la cel mai apropiat medic. De preferință să fie cardiolog. Însă nu dați uitării exercițiul salvator și împărtășiți-l cu generozitate tuturor celor care vă ies în cale.
- Filozoful Pete Țuțea (1902-1991), omul care își spunea cu mândrie că este român de profesie, a mărturisit că dacă și-ar fi propus să scrie o teză de doctorat ar fi intitulat-o “Aflarea în treabă la români”. Bănuiesc că știți nu numai de ce, dar și pentru ce, din moment ce mult prea mulți dintre noi, dacă nu suntem împinși de la spate, atunci doar ne prefacem că muncim cu pasiune și entuziasm patriotic.
- De veți vrea vreodată să vă “clătiți” lumina ochilor și încânta fierbințeala inimii, în încercarea de a afla cam cum ar putea să arate Raiul din Înaltului Cerului Dumnezeiesc, coborât pe Pământ, vă sfătuiesc, ca în lunile de vară și de toamnă timpurie, să urcați, de la Reghin mai în sus, pornind din așezările mureșene, Lunca Bradului sau Stânceni-Neagra, pe drumul cerbilor carpatini, al ciutelor, căprioarelor, urșilor, pădurarilor, forestierilor și păstorilor cirezilor de vite și ciobanilor turmelor de oi, până în locul numit “Poiana Fântânelului”, din nordul Munților Călimani. Pentru că odată ajunși acolo, are să vă iasă în cale magnificul loc văratic și tomnatic al stânelor și saivanelor, în preajma cărora au loc serbările pastorale “Măsura oilor” și “Coborâtul lor din munte”. Reuniuni ale oamenilor satelor în care doinesc din glasuri și din diple câțiva bătrâni cetărași, iar din fluiere bacii și băcițele stânelor. În vreme ce deasupra lemnelor arzânde vor da în clocot tocănițele la ceaun și mămăliguțele aurii ale boțurilor cu brânză. Însă nu mai înainte ca petrecăreții să fi sorbit măcar câte un păhărel de trăscău din zama aromată și dulceagă a prunelor, merelor și perelor mălăiețe!
- În vorbirea și în scrierea oricăror popoare ale lumii, neologismele nu pot fi decât de două feluri: trebuitoare și netrebuitoare. Ultimele putând fi chiar netrebnice, stâlcind graiurile vorbite și pocind scrierile pe hârtie. Iar, mai nou, și cele de pe micile ecrane luminate ale televizoarelor și calculatoarelor electronice!
- Când sunt în cea mai mare dilemă, șoptesc în gând: Nu știu ce să fac, atunci când trebuie să fac ceea ce nu știu ce să fac!
- Trăgându-se din familia universală a bancherilor-cămătari ai lumii, fizicianul-atomist Albert Einstein (1879-1955), Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, spunea că, din păcate, se mai întâmplă și așa: “Să plătești mai scump ceea ce primești gratuit!”. Era și cazul său. Nu de alta, dar a fost nevoit să poposească nu numai în laboratoarele științifice, dar și în poligoanele militare ale lumii războinice, sfârșindu-și viața în bogatele State Unite ale Americii. Ducând cu el, în pământ, atât bucuria și mândria de a fi fost descoperitorul puterii benefice pentru om a atomului și neutronului, cât și supărarea că a pus la îndemâna neomenoșilor militari și oameni de științe, tehnologia fabricării bombei atomice. Cea a viitoarelor aprinderi ale Pământului și aerului, precum și a fierberii apelor râurilor, fluviilor, mărilor și oceanelor!
