HAOS ȘI ANARHIE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ (VI) (RADIOGRAFIA PARȚIALĂ A SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI POSTDECEMBRISTE)

Distribuie pe:

Chipul hidos al răului social s-a văzut de mult în societatea românească, dar, din păcate, s-a încercat să fie acoperit, ba mai mult, chiar să fie susținut de unii dintre cei care au contribuit la acest rău generalizat prin ură, dezbinare și incompetență, și care, așa cum se știe, în loc să fie responsabilizați - să plătească, au fost promovați la vârful politicii naționale și europene. Față de acest fenomen al promovării incompetenței, nu se fac vinovați numai cei în cauză, ci în primul rând cei care i-au selectat și ales ulterior, printre care nu poate fi neglijată nicio parte din mass-media, prin acțiunile sale manipulative, și nici lipsa spiritului civic și al culturii politice a celor mai mulți alegători, ușor manipulați în scopuri electorale. Desigur, pe fondul acestui indiferentism politic și civic, s-a făcut ce s-a vrut în România postdecembristă de politicieni și aserviții lor, care s-au manifestat într-un dispreț total față de popor, adăpostiți și apărați fiind de “legitimitatea” democrației și a statutului de drept, față de care oricine își poate da seama că nu este decât o iluzie și utopie, mai precis, opiu pentru popor, ca să-l parafrazez pe unul din clasicii societății utopice comuniste, atunci când se referea la religie. Un opiu administrat celor naivi, care mai cred încă în himere și fantasme, cu care sunt aburiți în scop manipulativ în vederea menținerii privilegiilor și a puterii celor care îi manipulează prin intermediul celor aserviți acestora, printre care se situează unele trusturi de presă, realizatori de televiziune și, nu în ultimul rând, acei “sociologi naționali”, specializați în manipulare prin intermediul sondajelor de opinie, care numai de societate și de popor nu sunt interesați, devenind transparent comportamentul lor aservit grupurilor aparținătoare.

Revenim la subiect, mă întreb, asemenea dumneavoastră, stimați cititori, în această situație în care a ajuns societatea românească, mai putem oare vorbi de stat de drept, când organele statului sunt atât de incompetente, și în care slujitorii săi sunt promovați pe cu totul alte criterii decât cele ale competenței, când statul se face complice la crime? Evident că nu! Sau, dacă putem vorbi despre democrație și stat democratic, când există o atât de mare diferențiere și polarizare socială în societate, și când prin orice mijloc cetățeanul este supus statului și nu invers? Evident că nu! Sau, dacă mai putem vorbi de democrație, când există aceste structuri clientelare de tip mafiot, în care este promovată incompetența, iresponsabilitatea, ipocrizia, cinismul, imoralitatea și ignoranța față de interesele celor pe care îi reprezintă? Evident că nu! Putem vorbi de responsabilitate și deontologie profesională, atunci când factorii decizionali și responsabili sunt chiar ei implicați în crima organizată prin fel de fel de structuri informale prin care au destructurat - fărâmițat societatea, bazați fiind pe autoritatea legitimată de sistem și protecția inegală și inechitabilă a legii (mă refer la sistemul juridic, mai precis la lipsa legii răspunderii magistraților și a statutului privilegiat al acestora)? Evident că nu! Cât de cinic și ipocrit poți fi atunci când știi că ești artizanul nemijlocit al sistemului mafiot - numit stat paralel - prin intermediul căruia ai distrus societatea, și dai lecții de anticorupție (folosind sloganuri electorale de acest tip) și moralitate, când știi că ești printre cei mai corupți dintre politicieni, și că ai ajuns în vârful piramidei puterii prin mecanisme binecunoscute de cei care te-au ales, și mai ales, pe fondul unor drame familiale, lipsit de orice empatie, speculând în scop electoral asemenea evenimente tragice? Aceasta este întrebarea fundamentală prin ale cărei răspuns - răspunsuri găsim explicația stării de haos și anarhie în care se găsește România în prezent. Toate aceste realități demonstrează starea de criză generalizată a statului român, a puterii politice și a întregii societăți, pe care mi-o asum într-un mod deplin responsabil din punct de vedere profesional și moral.

În ce constă acest atât de clamat interes național și față de cetățenii țării, ne putem da seama fiecare, precum tot la fel de bine ne putem da seama de reversul acestuia, interesul personal și imaginea de sine, în discrepanță totală cu valoarea reală a personalității lor, mai importantă fiind vila și mașina etc., într-un cuvânt avuția materială, decât avuția spirituală și morală, care devine disonantă cu statutul și cu competența acestora. Nu este mai puțin adevărat că această inflație a incompetenței este regăsită și în cadrul învățământului superior, unde profesori universitari au apărut ca ciupercile după ploaie, la fel și generalii, promovând și susținând incompetența după chipul și asemănarea lor (a-mi fi scuzată analogia cu textul biblic, am apelat la ea fiindcă este foarte sugestivă). Așa cum putem vedea, efectele lipsei pregătirii profesionale și a deontologiei sunt regăsite la locul de muncă, prin bâlbâielile, lipsa de profesionalism a unora, incoerență strategică și decizională, demonstrând, după cum se poate vedea, o totală incompetență profesională și în acest caz. Cine sunt acești procurori incompetenți, care par a fi infailibili în fața noastră, îmi este foarte cunoscut, întrucât am predat cursuri de sociologie și logică juridică, parțial le cunosc și profilul intelectual și moral. La fel de bine cunosc cum s-a realizat admiterea și absolvirea acestora (prin cumpărarea lucrărilor de licență), astfel că aceste deprinderi, coroborate cu lipsa de profesionalism a unora dintre aceștia, sunt regăsite chiar în amfiteatrele facultății pe care au absolvit-o, demonstrând grave limite de ordin educațional, învățământul românesc având în prezent un profound caracter contradictoriu și anacronic. Cu certitudine, cei cu chemare spre această nobilă profesiune - de și cu vocație, nu abandonează profesia și nici nu se vor lăsa aserviți altor interese de tip clientelar, ci își vor păstra demnitatea și autoritatea profesională.

(Va urma)

 

Lasă un comentariu