Sufocați de grave probleme legate de păstrarea identității și de presiuni extrem de puternice asimilaționiste, românii din afara frontierelor se simt abandonați de statul român, în absența unor strategii adaptate realităților și provocărilor cărora trebuie să le facă față. “Dacă centura de aur a românilor din jurul României va dispărea, în primejdie va fi însăși Țara Mamă”, atenționează aceștia.
Anatol Popescu (Ucraina): “Dacă școlile seculare dispar, vom fi asimilați total, vom dispărea ca națiune în zonă”.
Președintele Asociației Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a reclamat scăderea numărului românilor, desființarea școlilor și mari probleme de apărare a identității și de rezistență într-o mare slavă. Potrivit acestuia, metodele de asimilare-deznaționalizare ale statului ucrainean sunt “aceleași metode sovietice”.
“Mai ales în ultimii cinci ani, odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, s-a agravat situația învățământului românesc și în general a învățământului în limbile minorităților naționale din Ucraina, din care face parte și minoritatea românească. Profitând de lupta cu rusificarea, statul ucrainean, paralel, scapă și de restul elementelor naționale. (...) Românii din Ucraina, din cele trei regiuni (Odessa, Transcarpatia și Cernăuți - n.a.) aveau 111 școli, acum doi ani, în care se predau materiile și în limba română, dintre care școli cu predare integrală în limba română sunt foarte puține. Spre exemplu, în sudul Basarabiei, anul acesta, avem numai două, în care învață, în total, aproximativ 450 de copii. Dacă dispar școlile seculare românești, vechi de peste 150-160 ani, dispărem noi ca națiune în zonă”, a anunțat Anatol Popescu.
“Suntem dezamăgiți, am avut tot felul de dialoguri cu majoritatea guvernărilor care au fost în ultimii 20 de ani, este loc de foarte mult, avem toată deschiderea să ajutăm la o cauză comună”, a transmis președintele Asociației Basarabia a românilor din regiunea Odessa.
Dr. Predrag Balașevici (Serbia): “Suntem o comunitate fără sprijin, lăsată singură să se descurce. Poate pentru că, neavând cetățenie română și nici drept de vot, nu suntem interesanți”.
Comunitatea românească din Serbia este una destul de mare - 154 de localități pur românești și 46 de localități mixte, cu o populație de aproximativ 300.000 de români, care niciodată în istorie nu au avut șansa de a învăța limba română la școală, nu au mass-media în limba maternă, iar când vorbim de celebrarea cultului creștin, sunt foarte multe probleme cu construirea bisericilor ortodoxe pentru românii din Timoc.
Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, că statul român nu i-a sprijinit niciodată pe românii din Valea Timocului, iar diplomații români au făcut mult rău comunității românești din această țară.
“Situația este destul de gravă, conștiința națională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că așa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toți anii acești? A dormit? Nu a făcut nimic pentru noi. Este membră în Uniunea Europeană, este partener strategic cu SUA și, dacă România, astăzi, nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le putem întoarce”, a explicat dr. Predrag Balașevici. Și asta în condițiile în care, potrivit acestuia, procesul de deznaționalizare și de asimilare, care a început în urmă cu două secole, “ajunge într-o fază finală”.
Cât despre ambasadoarea României în Serbia, Oana-Cristina Popa, spune că, în trei ani de când este la Belgrad, “nu a călcat în Valea Timocului” (...) Și nu numai că nu a venit ea - am invitat-o la multe manifestări - nu a venit nici alt reprezentant al ambasadei României de la Belgrad, să vadă ce facem. A venit delegația de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni la Bor și nu a vrut să intre în cancelaria partidului - singurul birou pe care îl au comunitățile românești din Timoc - au venit organizațiile de români să se întâlnească cu secretarul de stat Victor Alexeev și el a zis că nu poate să intre în biroul nostru, că acolo este sediul unui partid politic și nu face politică”, a continuat vorbitorul.
Președintele Asociației pentru Cultura Românilor-Vlahilor “Ariadnae Filum” din Serbia, Zavișa Jurj, confirmă că românii din Valea Timocului sunt “în ultima etapă a asimilării”, în lipsa unei strategii coerente, menite să le reprezinte interesele. De 20 de ani, românii din Serbia cer înființarea unui Centru Cultural la Bor, dar fără rezultat. Cel mai mare succes a fost construirea unui număr de zece biserici, cu sprijinul comunității, unde, după 200 de ani, se slujește în grai românesc. Reprezentanții românilor din Timoc au amintit că în zonă au existat 17 mănăstiri românești și 82 de biserici, care au fost trecute în administrarea Bisericii Ortodoxe Sârbe sau au fost dărâmate după trecerea acestui teritoriu sub administrarea statului sârb și că o episcopie este absolut necesară pentru păstrarea identității românești, ținând cont de faptul că Biserica este singura instituție românească din zonă.
Pentru păstrarea identității naționale a românilor trăitori în Serbia, Preasfințitul Părinte Daniil a solicitat ca Protopopiatul ortodox român al Daciei Ripensis să fie ridicat de Patriarhul Daniel la rangul de “episcopie pentru românii din Valea Timocului Sârbesc, de pe Valea Moravei, din ținutul Homole, dar și pentru românii din Timocul Bulgăresc”.
În Bulgaria, românii nu au niciun drept identitar, nu au școli, nu au presă și nici parte de slujbe religioase în limba maternă. Limba română este transmisă pe cale orală, din generație în generație și așa se face că în prezent se vorbește ca acum un secol, o limbă arhaică pe care doar ei o înțeleg. Și, ca să se poată integra pe piața muncii în România sau la studii, tinerii învață, pe cont propriu, sâmbăta, limba română literară. Singurul liceu românesc din Sofia este doar o fațadă, căci acolo limba română se studiază ca o limbă străină, alături de spaniolă. Strategia privind românii din
Bulgaria are doar o pagină și s-a făcut fără consultarea vreunui reprezentat al comunității, ci din birou și fără cunoașterea problematicii reale. “Avem o singură problemă, să oprim procesul de asimilare”, a declarat reprezentantul comunității românești din Bulgaria, Filip Ivo Gheorghiev.
Lipsa de implicare a statului român în rezolvarea problemelor comunităților românești din afara frontierelor sale a fost înfierată și de președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu.
“În 2019, comunitățile românești din afara granițelor țării suferă de aceeași lipsă de implicare fermă a statului român. (...) Statul român este un stat exemplu atunci când vorbim despre respectarea drepturilor minorităților naționale, dar, din păcate nu se îngrijește de propriile minorități, de multe ori autohtone. (...) Este absolut inexplicabil cum în România avem alocate peste 100 de milioane de euro minorităților naționale, de foarte multe ori minorități care nu depășesc 10.000 de persoane, iar pentru cele câteva milioane de români din comunitățile istorice și din afara granițelor țării avem un buget minuscul, de zece ori mai mic decât cel alocat minorităților naționale”, a reclamat Constantin Codreanu.
Victor Alexeev, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: “Anul viitor ne pregătim pentru un buget foarte consistent pentru comunitățile istorice”.
Prezent la dezbateri, secretarul de stat Victor Alexeev a declarat că se lucrează la o nouă strategie pentru românii din afara granițelor, cu consultarea acestora, care va fi implementată anul viitor. “(...) Pentru anul viitor, ne pregătim pentru un buget foarte consistent pentru comunitățile istorice și el ar trebui și este necesar să fie echitabil cu bugetul diasporei, că același procentaj de români îl avem și în diaspora de mobilitate”, a precizat Alexeev.
De asemenea, a susținut necesitatea aplicării principiului reciprocității în relația cu statele unde trăiesc comunități de români, astfel încât acestora să le fie asigurate aceleași drepturi pe care România le acordă minorităților țărilor respective. Secretarul de stat a vorbit și despre viitoarea Carte Verde, care le va facilita românilor de pretutindeni accesul pe piața muncii din România. “Va arăta ca un buletin de identitate românesc. Cu Cartea Verde, deținătorii nu vor putea vota, dar vor avea aceleași drepturi, dar și aceleași obligații ca oricare cetățean român pe teritoriul României”, a explicat Victor Alexeev.
Eugen Tomac (europarlamentar PMP): “Oricine tratează cu dispreț identitatea românească și accesul la limba română în statele pe teritoriul cărora locuiesc cetățeni români, aduce un afront direct și Uniunii Europene”.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac i-a invitat pe românii din afara granițelor să îi fie “parteneri”, pentru a putea monitoriza situația în care se află și pentru a cere respectarea drepturilor lor.
“În calitate de deputat în Parlamentul European, fac parte din subcomisia pentru drepturile omului, o comisie extrem de influentă și importantă la nivel european și îmi doresc să fiu partenerul lor tocmai că, prin intermediul acestui instrument, voi putea monitoriza situația drepturilor minorității românești din statele aflate în imediata vecinătate și, de asemenea, voi cere guvernelor, fie că ne referim la cel de la Belgrad, Chișinău, Kiev și nu numai, să acorde suportul necesar tuturor celor care doresc să-și păstreze identitatea românească. Cred că UE are suficiente instrumente pentru a pune presiunea necesară, cu atât mai mult cu cât limba română este una dintre limbile oficiale ale UE, deci oricine tratează cu dispreț identitatea românească și accesul la limba română în statele pe teritoriul cărora locuiesc cetățeni români, până la urmă aduc un afront direct și UE, pentru că nu respectă angajamentele pe care și le asumă în relația cu UE”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac.
Despre situația românilor din jurul frontierelor, pe care o cunoaște bine, europarlamentarul PMP a spus că este una “extrem de complicată”, după ce statul român “a abandonat” în ultimii ani comunitățile istorice. “Pot spune, fără să am o aluzie politică critică la adresa Guvernului, statul român a abandonat, din păcate, în ultimii ani, comunitățile românești, pentru că reducerea numărului de burse, o abordare destul de timidă în relația cu statele respective, deși avem acorduri bilaterale prin care cerem respectarea drepturilor minorității românești, sunt oarecum trecute în plan secund și această degradare ne va costa în timp. Pentru că noi avem nevoie de comunități românești puternice, pentru că ele reprezintă liantul între statul român și statele respective și atunci când statele pe teritoriul cărora locuiesc români simt această neglijență din partea României, la rându-i le tratează cu mai multă indiferență”, a conchis Eugen Tomac.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului este organizată de Centrul Cultural Toplița, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Federația Organizațiilor Românești din centrul și sud-estul Europei și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.
