Potrivit datelor comunicate de Biroul European de Statistică - Eurostat, în anul 2018, România a condus detașat în clasamentul european al persoanelor apte de muncă (în vârstă de 20-64 de ani), plecate în străinătate, cu 21,4%, la diferență mare de următoarea clasată, Croația, cu un procent de 15,4%, urmată de Lituania (14,5%), Portugalia (13,6%), Bulgaria (13,3%) și Letonia (11,8%).
Pentru comparație, media așa-numiților cetățeni mobili la nivelul întregii Uniuni Europene a fost anul trecut de 3,9%, adică de 5,5 ori mai mică decât în cazul României!
Dacă se face trimitere la numărul de persoane cu vârsta legală de muncă plecate din țară, România apare din nou pe primul loc, cu 2.524.000 persoane, urmată la mare distanță de Polonia (1.666.000 persoane), Italia (1.133.000 persoane), Portugalia (824.000 persoane) și Bulgaria (562.000 persoane).
Datele Eurostat sunt cele oficiale și nu cuprind fenomenul (destul de răspândit la noi) al plecărilor temporare, dar repetate, pentru muncă, pe o perioadă de până la trei luni, întâlnit mai ales pe perioada favorabilă muncilor sezoniere, mult mai bine remunerate în străinătate. Chiar și așa, rata de angajare a românilor cu studii superioare plecați este, în medie, sub cea a românilor rămași în țară.
La polul opus, ponderea cetățenilor ciprioți mobili, în totalul populației țării, s-a redus drastic în ultima decadă, de la 8,6% în 2008 la doar 3,2% în 2018, ceea ce a plasat micul stat mediteranean pe locul doi în termeni absoluți (de la 41.300 la 16.700 persoane plecate din țară) după Marea Britanie (unde scăderea a fost de la 456.300 persoane la 422.800 persoane).
În acest context, Polonia, cu peste 1,6 milioane de persoane apte de muncă plecate, anul trecut, în străinătate, a luat măsuri pentru scutirea de impozit a tinerilor de până la 25 de ani, pentru a încuraja rămânerea lor în țară. Pe când măsuri similare și în România?!
