23 AUGUST, SEMNIFICAȚII MAJORE ÎN ISTORIA ROMÂNIEI ȘI SĂRBĂTOARE NAȚIONALĂ, TIMP DE 45 DE ANI

Distribuie pe:

Semnarea unui pact între Germania nazistă și URSS, în 23 august 1939, a dus la declanșarea celei de a doua mari conflagrații mondiale, iar, prin protocolul său secret, la ruperea Basarabiei din trupul României. Schimbarea de alianță a României, din 23 august 1944, avea să scurteze războiul și să readucă Transilvania de Nord în granițele țării, această zi devenind sărbătoare națională, timp de 45 de ani.

Înțelegerea dintre Hitler și Stalin de a împărți ceea ce rămăsese neocupat sau neîmpărțit în Europa Centrală și de Est, prin semnarea și aplicarea Pactului Ribbentrop-Molotov, a avut grave repercusiuni asupra întregii lumi. A început Al Doilea Război Mondial, cu reîmpărțiri de teritorii, dar și cu victime și distrugeri nemaiîntâlnite în istorie, prelungit cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două. Prin așa numita Cortină de fier, vestul s-a aflat sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice, timp de 45 de ani, între 1945 și 1989.

23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov

La Moscova, în prezența lui Stalin, ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop semnau, la 23 august, un tratat de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Ca urmare a protocolului adițional secret, URSS a transmis României, la data de 28 iunie 1940, un ultimatum: i se dădeau 48 de ore pentru a evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS îi declara război. România a cedat, fără luptă, și trupele sovietice au intrat în teritoriile cerute, dar și în Ținutul Herței, nemenționat în ultimatum.

România a intrat în război în iunie 1940, iar din 1941 Basarabia s-a întors în componența statului român, timp de încă trei ani, pentru ca după 1944 să revină din nou URSS-ului.

23 august 1944

Este ziua în care Regele Mihai, sprijinit de Blocul Național Democratic, l-a convocat pe mareșalul Ion Antonescu la Palatul Regal și i-a cerut încheierea unui armistițiu cu puterile aliate. Regele nu era de acord cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de Germania nazistă.

În cursul serii, Regele Mihai a transmis prin radio o proclamație către popor:

“România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite”, spunea Regele Mihai I, în Proclamația pentru țară, rostită la radio, în seara zilei de 23 August 1944.

Ca urmare a acestui act, mareșalul Ion Antonescu și miniștrii săi au fost arestați. România întorcea armele și se alătura Națiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.

Istoricii militari spun că întoarcerea armelor din 1944 a scurtat Războiul Mondial cu șase luni și a evitat pierderea câtorva milioane de vieți omenești, iar istoricii academicieni sunt de acord că momentul de la 23 august a fost alternativa care a provocat cele mai mici pagube României.

Sunt însă și voci care susțin că armistițiul cu sovieticii nu ar fi fost cea mai înțeleaptă decizie, pentru că a avut și efecte dramatice: a dus la capturarea a peste 170.000 de militari români și la deportarea în URSS a peste 70.000 de români.

În urma reorientării României pe scena geopolitică, URSS l-a recompensat pe Regele Mihai I cu Ordinul Victoria, dar cu toate acestea el a fost obligat la câțiva ani după, să abdice și să părăsească țara.

În 2005, la ceremoniile organizate la Moscova, pentru a marca victoria din 1945 împotriva nazismului, regele Mihai I a fost decorat de președintele rus de atunci, Vladimir Putin, cu medalia aniversară a evenimentului.

La începutul lunii mai 2011, regele Mihai I a primit la Palatul Elisabeta din Londra distincția “The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London și a fost omagiat de oficialii britanici pentru rolul jucat la 23 august 1944.

23 august - cea mai importantă sărbătoare comunistă

Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai și prim ministrul Petru Groza se boicotau reciproc, în condițiile în care regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase.

Abia din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forțat să abdice, România se afla sub puternica influență sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sărbătoarea de la 23 august avea un rol central.

Se sărbătorea la 23 august “ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică și a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, cu defilări ale oamenilor muncii, sub portretele lui Marx, Lenin și Stalin.

Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist și regimul lui Nicolae Ceaușescu au început să se detașeze tot mai mult de Moscova, și semnificația zilei de 23 august s-a schimbat.

Treptat semnificația inițială a zilei s-a pierdut, “insurecția armată antifascistă” a devenit “revoluția de eliberare națională și socială, antifascistă și antiimperialistă”, iar sărbătoarea din 23 august a fost acaparată de comuniști pentru a marca cu fast “propășirea comunismului” și “idealurile muncitorești” ale poporului român, dar și pentru a omagia “conducătorii iubiți”.

Timp de decenii, până în 23 august 1989, Ziua Națională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstrații militare și coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi și copii, cu steaguri roșii ale Partidului Comunist și tricolore, și cu enorme portrete ale iubiților conducători comuniști care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae și Elena Ceaușescu.

În plus, pe stadioane erau alte manifestări omagiale de dimensiuni megalomanice dedicate Partidului Comunist și conducătorului iubit, la care elevii, artiștii, sportivii sau muncitorii din uzine erau obligați să participe, cu entuziasm, în cinstea cuplului dictatorial.

După prăbușirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat, oficial, drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai și partidele istorice.

Dar au fost și alte diverse interpretări și reinterpretări, care au pus în discuție inclusiv rolul jucat de Regele Mihai, în funcție de ideologii sau interese de moment, iar semnificația zilei de 23 august a rămas în continuare una dintre cele mai ideologizate chestiuni din istoria contemporană a României.

Surse: agerpres.ro; historia.ro; wikipedia.ro

Lasă un comentariu