Primul sondaj național care analizează impactul încălzirii globale asupra oamenilor, publicat de The Guardian și citat de ziare.com, dezvăluie faptul că locuitorii Groenlandei sunt afectați de niveluri de stres și anxietate fără precedent, ei luptând să găsească o cale de mijloc între impactul traumatic al crizei climatice și modul lor de viață tradițional.
Astfel, 76% dintre respondenți susțin că s-au confruntat cu efectele încălzirii globale în viața de zi cu zi, de la a face față călătoriilor periculoase pe gheață (din cauză că se topește) până la eutanasierea câinilor care trag sania, din motive economice ce țin de iernile mai scurte.
“În cadrul sondajului a fost intervievată 2% din populația Groenlandei (aproximativ 60.000 de locuitori, în total), acoperind o zonă de aproape trei ori mai mare decât Franța. Comparativ, un studiu echivalent în Marea Britanie ar implica un eșantion de aproape un milion de cetățeni.
Insula se confruntă cu unele dintre cele mai acute probleme sociale din lume, precum un nivel ridicat de alcoolism și rate uriașe de sinucidere. Deși efectele încălzirii globale sunt evidente, în sensul că ghețarii se topesc într-un ritm alarmant, prea puține se știu despre ce simt în legătură cu criza climatică locuitorii din regiune.
Potrivit datelor obținute în urma sondajului, localnicii sunt convinși că această criză climatică este dăunătoare pentru oameni, câini de sanie, plante și animale, în general.
De asemenea, rezultatele stârnesc îngrijorări privind sănătatea mintală a celor care locuiesc în regiuni polare, care sunt cel mai vizibil afectate de schimbările climatice. O mare majoritate a populației din Groenlanda consideră că gheața a devenit mai periculoasă pentru călătorit în ultimii ani, percepțiile asupra riscului fiind răspândite printre rezidenții din toate regiunile.
Este important să constatăm că rezidenții sunt mai susceptibili să aibă sentimente negative, mai degrabă decât pozitive, atunci când se gândesc la schimbările climatice”, a declarat Kelton Minor, autorul principal al studiului.
Cercetarea a fost realizată de Centrul pentru Știința Datelor Sociale al Universității din Copenhaga și Institutul Kraks Fond pentru Cercetări Economice Urbane și Universitatea din Groenlanda.
