Uniunea Europeană a condiționat acordarea subvențiilor europene pe suprafața de teren agricol, de cadastrare a terenurilor din România, până în anul 2020. O lucrare importantă, costisitoare, fiindcă firmele de specialitate percep sume piperate pentru măsurătorile topo. Din fericire, termenul de finalizare a acestei lucrări extrem de importante s-a prelungit pentru încă doi ani. Oricum, cadastrarea se impune, ca o necesitate și pentru impozitarea terenurilor, pentru o comasare în exploatații pretabile într-o agricultură modernă.
În urmă cu trei-patru ani, o firmă din Ploiești, din câte am înțeles era a fugarului Ghiță, a demarat lucrările de cadastrare, la noi în județ, în comunele Vânători, Saschiz și Bahnea. A finalizat lucrările la Saschiz și Vânători, iar la Bahnea au rămas în coadă de pește, cu banii luați de la statul român.
Acolo unde primarii au fost informați și au avut curajul să se implice la intabularea terenurilor agricole, s-au realizat lucrări importate. Deocamdată, la nivel de județ, cu sprijinul OCPI, o firmă specializată din Reghin execută intabularea terenurilor din extravilanul comunelor Râciu, Suseni și Batoș.
Într-o discuție cu primarul comunei Râciu și consilierul comunal, ing. Ciprian Belean, am aflat că, în acest an, 85 la sută din extravilanul comunei Râciu va fi intabulat printr-un proiect de finanțare guvernamental accesat prin OCPI Mureș - director ing. Marcel Grigore. Printr-o discuție telefonică cu directorul Marcel Grigore am convenit să ne întâlnim pentru un interviu despre această problemă, spre informarea corectă a cetățenilor mureșeni.
Am ținut să prezint situația din Râciu, în ideea că acolo unde primăria se implică, vin bani de la guvern și sprijin de la autoritățile locale. Departe de mine ideea de a aduce omagii primarului din Râciu. Consider că merită să fac publice meritele acestui primar, aflat la al șaselea mandat, fiu la satului, care s-a implicat în modernizarea comunei, iar în acest an în cadastrarea terenului agricol. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de când conduce o comună bogată din Câmpia Transilvaniei. La toamnă, la împlinirea vârstei de 65 de ani, se va retrage și a pregătit un tânăr consilier, la fel de vrednic, capabil să gospodărească la fel de bine obștea și averea comunei. Realizările primarului Vasu se văd, sunt cunoscute, am dorit doar să prezint un posibil exemplu de implicare, de rezolvare a problemelor legate de cea mai importantă avuție națională - pământul. Comuna Râciu deține 7.600 hectare de teren agricol , iar cuvintele primarului legate de acest aspect m-au încântat: “Cea mai bună, mai reușită administrație este atunci când îți cunoști proprietatea funciară”, îmi mărturisea la un ceas de taină. Mi-a povestit despre măsurile de agro-mediu pe care le-a transpus în practică, despre faptul că a reușit să înființeze, pe un teren, unde nici iepurii nu aveau ce mânca, o pădure pe 170 de hectare, care va rămâne în istorie cu numele de “Pădurea lui Vasu”. Dacă tot se discută despre schimbările climatice, despre protecția solului împotriva eroziunii și nu se întreprinde nimic, atunci ne merităm soarta în fața dezastrelor naturale. În Câmpia Transilvaniei sunt sute de hectare de teren în coastă, neproductive, iar câțiva ciobani, supărați că le-a dijmuit o posibilă pășune pentru oi, nu l-au mai votat. În plus, primarul din Râciu vrea să lase în urma lui și o situație clară privind intravilanul comunei, prin reactualizarea Proiectului de Urbanism General, cu sprijinul Facultății de Arhitectură din Cluj-Napoca, lucrare ce se va realiza în următorii doi ani. În momentul când se va cunoaște ce este teren în proprietatea cetățeanului și ce este în proprietatea Consiliului local, este cu totul altă viziune asupra viitorului urbanistic al localității, care presupune, în primul rând, modernizare, nu urbanizare, două noțiuni radical diferite în sociologia rurală.
