Manifestarea va avea loc miercuri, 28 august 2019, ora 17.00, la Casa Memorială “Avram Iancu”, str. Avram Iancu nr. 23, Târgu-Mureș.
Miercuri, 21 august, la Casa Memorială “Avram Iancu” din Târgu-Mureș, s-a dezbătut tema: “Din culisele Conferinței de Pace de la Paris - 1919”, întrucât hotărârile luate atunci, de Comisia în cauză, au avut mari implicații în istoria Europei și a noastră, după momentul încheieri Primului Război Mondial. Conferința a fost susținută de jrs. Ioan Berța, președintele filialei mureșene a Societății Cultural-Patriotice ,,Avram Iancu”.
Istoria este foarte săracă în informațiile care, coroborate, adunate, discutate, însușite, au stat la baza hotărârii finale a Conferinței de Pace de la Paris. Mai mult, nici nu se vorbește suficient de dorințele și pretențiile statelor învingătoare, cele care au stat mereu în umbra Conferinței, impunându-și, în mare parte, voința în soluționarea situației, pentru ca beneficiile acestora ulterioare să fie maxime.
În cadrul conferinței au fost prezentate: structura comisiilor și comitetelor de lucru din cadrul Conferinței, componența acestora, principiile de lucru unanim acceptate, materialele depuse de co-beligeranți, discuții, dispute, argumente pro și contra etc. În cazul României “succesul” și “beneficiile” (nu cum ar fi trebuit să fie în realitate) au depins, într-o mare măsură, și de teama Marilor Puteri, cum că, revoluția bolșevică din Ungaria - 1918 (alături de celelalte începute atunci în Cehia, Austria, Polonia) înfrântă prin intervenția promptă și curajoasă a armatei române, s-ar fi putut extinde în restul Europei, punând în pericol soarta continentului.
Așa că, pe lângă argumentele inatacabile ale delegației noastre, prezentate în comisii, ce justificau pretențiile noastre teritoriale și despăgubiri de război mult mai mari decât ni s-au dat, a contat și această intervenție a noastă în Revoluția Bolșevică ungară, situația garantând într-un fel loialitatea viitoare a României față de Marile Puteri Europene. Acest fapt a sporit însă și mai mult ura continuă a rușilor față de noi, (mai ales pentru faptul că le-am oprit pentru moment înaintarea bolșevismului lor în Europa) motiv pentru care aceștia ne-au ,,taxat” și ne vor taxa în istorie, ori de câte ori au avut și vor mai avea ocazia să o facă.
Dosarul delegației române, detaliat cu argumente logice, de bun simț, susținut de un material probatoriu de necontestat, a justificat temeinicia și justețea pretențiilor noastre, de care însă Conferința nu a ținut cont atât cât ar fi trebuit, multe din teritoriile noastre istorice românești rămânând atunci, nemeritat, la vecini.
Asemenea detalii ar fi trebuit să fie cunoscute de fiecare român, pentru a înțelege modul în care s-au luat atunci și se mai iau încă și astăzi din partea Marilor Puteri, hotărâri capitale peste capul nostru, schimbându-ne soarta și destinul, după cum le este mereu voia și interesul.
