Participanții la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureșului, ediția a XVII-a, cu genericul România și românii din jurul României, în primul an după Centenar, desfășurată în perioada 11-17 august 2019, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, la finalul dezbaterilor, au formulat următoarea rezoluție adresată Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României:
Având în vedere
Reperul ontologic pe care Marea Unire de la 1918, ca act de împlinire a idealului de consolidare a statului român și de afirmarea națiunii române, îl reprezintă pentru toți românii;
Regresul evident al politicilor și acțiunilor autorităților statului român în relația cu românii din afara granițelor țării;
Faptul că instituțiile statului român abilitate să realizeze politica externă și relația cu românii de pretutindeni au ignorat cu desăvârșire Declarația Parlamentului României din 27 martie 2018, prin care s-a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state și a declarat că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, definind astfel politica statului român și a instituțiilor sale;
Eșecul major al politicii externe a autorităților române în relația cu Republica Moldova, pentru protejarea intereselor populației românești majoritare (peste 80%) din acest stat;
Continuarea procesului agresiv și sistematic de asimilare forțată a românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, aceștia fiind într-un stadiu avansat de pierdere a identității etno-lingvistice, și atitudinea de indiferență și ignorare a acestor procese din partea autorităților române;
Fenomenul emigrării masive a populației României care s-a cronicizat, producând la scară largă procese și efecte complexe cu care statul român nu s-a mai confruntat până în prezent și care implică inclusiv pierderea treptată a identității naționale;
Faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are, în continuare, o capacitate administrativă și competență specifică extrem de reduse, iar bugetul pentru susținerea identității celor aproximativ 12 milioane de români de pretutindeni este derizoriu;
Situația dramatică a românilor din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș care sunt expuși în continuare unui proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare etnică din cauza politicii autorităților locale și a unor organizații maghiare, dar și ca urmare a dezinteresului autorităților statului român;
Perpetuarea fenomenului de neînvățare a limbii române în cadrul sistemului național de educație, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice și acumularea unor tensiuni nefirești în relațiile interetnice;
Existența pe teritoriul statului român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forțată, la care sunt supuși etnici români în unele zone ale țării, acceptate tacit de autoritățile statului român;
înaintează următoarele solicitări:
Românii de pretutindeni
* regândirea structurală a instituțiilor abilitate să gestioneze relația cu românii de pretutindeni și promovarea persoanelor competente și dedicate în mod real acestui domeniu, în așa fel încât să se depășească rapid actuala stare de pasivitate și indiferență, pentru ca aceste instituții să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor;
* inițierea unui audit prin care să se verifice modul în care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român și-au îndeplinit misiunea de apărare și promovare a identității românești în comunitățile istorice și diaspora;
* discutarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și în comisiile parlamentare de specialitate - în ședință publică, a felului în care Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Externe au înțeles să servească interesele românești în spațiul basarabean și în celelalte comunități istorice;
* identificarea unor soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru atragerea și formarea în instituțiile statului cu atribuții specifice, a unor specialiști de înaltă clasă, pentru problematicile complexe din sudul și estul Europei, precum și din bazinul Mării Negre, capabili să gestioneze și să reprezinte într-un mod adecvat interesele naționale românești;
* inițierea unor activități extinse de cercetare și cartografiere, realizate cu girul Academiei Române, a comunităților istorice românești și a diaporei, care să genereze soluții eficiente și adecvate la nevoile identificate ale acestora;
* alocarea unui număr de cel puțin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, simplificarea legislației și a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;
* rezolvarea în regim de maximă urgență a blocajului de la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, prin demiterea directorului general adjunct, Nicolae Brînzea, care nu a fost niciodată interesat de situația dramatică a românilor din comunitățile istorice, care blochează acțiunile destinate sprijinirii acestor români și care a deturnat instituția către scopurile sale personale, deprofesionalizând-o în mod grav, prin angajarea a numeroase persoane fără competențe și aptitudini reale în domeniu, care îi servesc diverse interese strict personale și de relaționare;
* completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni, demers inițiat și din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susținem;
* combaterea propagandei rusești din întreg spațiul românesc, în special a celei derulate prin intermediul grupului de presă Sputnik;
* promovarea identității și demnității naționale în toate mediile culturale, cu precădere în cinematografie și televiziune;
Republica Moldova
* definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare a celor două state românești, în principal prin susținerea consistentă a mass-media de expresie românească în spațiul basarabean, conectarea reală și consistentă a televiziunii și radioului public la realitățile din Republica Moldova, precum și a agenției naționale de presă AGERPRES, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului, etc.;
* deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetățeniei române, prin întărirea capacității administrative a Autorității Naționale pentru Cetățenie, în special prin dublarea personalului acestei instituții;
* constituirea unei circumscripții electorale separate pentru Republica Moldova, demers inițiat și din interiorul actualei conduceri a statului, pe care îl susținem;
* crearea Ministerului Reunificării pe modelul german;
* sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunitățile locale, nu prin intermediul guvernului de la Chișinău;
* menținerea aceluiași cuantum pentru bursele etnicilor români din Republica Moldova;
* refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici;
* accelerarea procesului de recunoaștere a diplomelor medicilor cu cetățenie română din Republica Moldova;
Comunitățile istorice
* aplicarea, în regim de urgență, a Strategiei Naționale pentru românii de pretutindeni, pentru perioada 2017-2020, prin care comunităților românești din vecinătate și Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identității naționale;
* adoptarea și utilizarea cu înalt profesionalism a tuturor instrumentelor europene de protecție a drepturilor minorităților naționale, în beneficiul românilor care trăiesc în state în care sunt minoritari;
* acordarea de burse și indemnizații de sprijin identitar elevilor și profesorilor din școlile și clasele cu predare în limba română, din statele în care există comunități românești autohtone;
* sprijinirea înființării de școli publice sau private cu predare în limba română, în statele în care există comunități românești autohtone;
* modificarea metodologiei de selecție a bursierilor din sistemul național de educație;
* ridicarea Vicariatului Ortodox Român al Daciei Ripensis la rang de episcopie pentru toți credincioșii ortodocși români din Timoc, inclusiv pentru cei care se află pe teritoriul Bulgariei;
* acordarea, în regim de urgență, a liberului acces pe piața muncii din România, pentru toți etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia de Nord și Albania;
* condiționarea neechivocă a sprijinului acordat Serbiei în procesul de integrare în Uniunea Europeană, de respectarea efectivă a drepturilor populației autohtone românești;
* monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situația minorităților naționale din Voievodina și a minorității etnice române din Serbia;
* înființarea, în regim de urgență, a două centre culturale românești în Timoc, Serbia, la Bor și Negotin;
* elaborarea de către Academia Română a unei sinteze privind originile și evoluția comunităților istorice românești din jurul frontierelor și Balcani, redactată în cele 4 dialecte ale limbii române și diseminată în cadrul acestor comunități;
* introducerea în manualele de istorie a unui capitol privind comunitățile istorice românești;
* înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena, ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;
Ucraina
* inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997, în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români și analizarea posibilității inițierii procedurii de revizuire a acestuia;
* regândirea, în regim de maximă urgență, a procedurii de acordare a burselor de sprijin identitar pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia și acordarea de burse tuturor elevilor din Ucraina care studiază în școli sau clase cu predare în limba română;
* acordarea unor indemnizații de sprijin pentru toți profesorii din școlile și clasele cu predare în limba română;
* implicarea nemijlocită a comunităților românești din Ucraina în toate discuțiile, tratativele și negocierile dintre statul român și cel ucrainean, care se referă la situația acestora, inclusiv și mai ales în cele care se derulează prin intermediul comisiei mixte româno - ucrainene;
* sprijinul efectiv al statului român în fața autorităților statului ucrainean pentru:
- a se opri, cu caracter de urgență, închiderea a 3 școli cu predare în limba română din municipiul Cernăuți, respectiv școala nr. 10 Roșa, școala nr. 17 Stânca și școala din Horecea, până la 1 septembrie 2019;
- recunoașterea românilor din Ucraina ca popor băștinaș;
- revenirea la numărul de școli cu predare în limba română existente până în anul 1991 și menținerea acestora;
- procesul educațional destinat românilor din Ucraina să se desfășoare integral în limba română, prin modificarea tuturor actelor normative care au dus la anularea acestor drepturi;
- recunoașterea urgentă de către statul ucrainean a identității etnice dintre români și așa-numiții “moldoveni” de pe teritoriul Ucrainei, care vorbesc o singură limbă, respectiv limba română, cu consecința, între altele, a unificării programelor școlare de limbă română cu cele de “limbă moldovenească”;
- reforma administrativ-teritorială din Ucraina să includă reunirea celor 4 raioane în care românii locuiesc compact (Storojineț, Hliboca, Herța și Noua Suliță), într-un singur raion;
- cetățenii din aceste raioane locuite majoritar de români să fie incluși într-o singură circumscripție electorală;
- să fie garantată prezența în Rada Supremă a Ucrainei a unui reprezentant al comunității românești din Ucraina, după modelul din România;
- să se garanteze liberul acces al cărților și altor materiale culturale necesare susținerii identității naționale, dinspre România spre Ucraina;
- deschiderea la Cernăuți a unor grădinițe cu predare integrală în limba română;
* recunoașterea în Ucraina a diplomelor celor care studiază în România;
* punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind reparația Casei Memoriale “Aron Pumnul” din Cernăuți, ca sediu al Muzeului “Mihai Eminescu”;
Diaspora
* sprijinirea înființării, în comunitățile mari din emigrație, a unor clase sau școli bilingve;
* asigurarea, în toate comunitățile românești din diaspora, a unui ciclu integrat de cursuri de limbă, cultură și civilizație românească;
* facilitarea procesului de reintegrare în sistemul educațional românesc a copiilor emigranților români care ar opta pentru întoarcerea în țară;
* înființarea centrelor comunitare în zonele în care există o mare concentrare de populație românească, ca centre suport pentru aceste comunități;
* aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, raportat la numărul real al acestora;
* asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare.
(Va urma)
Izvoru Mureșului, județul Harghita, România
17 august 2019
În numele participanților, semnează, în calitate de coorganizatori:
Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni
Centrul European de Studii Covasna-Harghita
Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul Europei
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș
