Potrivit unui comunicat al Ministerului pentru Situații de Urgență din Rusia, incendiile forestiere au distrus peste 3 milioane de hectare de păduri în Siberia, 500 de localități din diferite regiuni au fost afectate de fum și 15. 000 de oameni sunt implicați în stingerea incendiilor * Ministrul Resurselor Naturale a solicitat premierului Medveev să aloce 3 miliarde de ruble din buget pentru operațiuni de stingere a incendiului * Conform legilor actuale din Rusia, în cazul în care costul stingerii incendiului depășește daunele care ar putea fi cauzate de acesta, guvernatorii pot decide să nu stingă focul * Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, temperatura înregistrată în Siberia a fost cu 10 grade Celsius mai ridicată în luna iunie decât media multianuală * Autoritățile au decretat stare de urgență în mai multe regiuni din Siberia.
În iunie, imensul ținut siberian Kraina Krasnoiarsk a fost cuprins de incendii de vegetație devastatoare, care au înfășurat capitala Krasnoiarsk într-un nor de fum toxic.
Vladimir Putin a trimis armată în zonă, iar Donald Trump s-a oferit să-i acorde omologului său rus ajutor american pentru a lupta împotriva focului. Greenpeace Rusia spune că ar fi vorba de cele mai grave incendii forestiere înregistrate vreodată în Siberia.
La nivel global, anul acesta, temperaturile din lunile iunie și iulie au atins niveluri record. În anumite zone din Siberia temperaturile au depășit cu 10 grade Celsius media din perioada 1981-2010. Fenomenele de uscăciune au favorizat izbucnirea incendiilor, care au distrus peste 3 milioane de hectare din terenul forestier siberian, în doar două luni. De la începutul anului, focul a mistuit peste 13 milioane de hectare - o suprafață mai mare decât Grecia.
“Nu-mi amintesc să fi existat vreo perioadă în care incendiile să dureze atât de mult timp, și lucrez în managementul pădurilor din 1972”, a spus Pyotr Tsvetkov, de la Institutul Forestier Sukachev din Krasnoiarsk. “Nu sunt multe, ca număr, dar se manifestă pe un teritoriu imens, iar fumul acoperă sute de kilometri. În Krasnoiarsk aerul este irespirabil, iar fumul a ajuns până în Urali”.
Ecologiștii afirmă că lipsa de acțiune a guvernului a permis ca situația să scape de sub control, din cauza subfinanțării cronice, dar și a unui act normativ din 2015, prin care executivul a decis înființarea unor “zone de control”. În ciuda numelui lor, acestea au fost, de fapt, neglijate de guvern, tocmai în ce privește controlul și monitorizarea incendiilor de vegetație.
Înainte de ajutorul promis de forțele militare - constând în echipaje umane și echipament - agenția de protecție a pădurilor a fost mult depășită de situație: cu doar 3.000 de pompieri și 24 de aeronave, a reușit să stingă mai puțin de 4% din incendiile forestiere.
Rusia a declarat stare de urgență în regiunile Krasnoiarsk și Irkutsk - care acoperă o suprafață mai mare decât a Indiei. Primul ministru Dmitri Medvedev a dispus o serie de măsuri pentru a revizui modul în care țara își protejează pădurile. Ministerul Apărării a trimis 10 avioane și 10 elicoptere la fața locului.
“În lupta împotriva incendiilor, esențial este să se aloce suficienți bani. Numai așa, anul viitor, Rusia va fi capabilă să se protejeze împotriva incendiilor catastrofale”, a declarat Grigory Kuksin, șeful departamentului de pompieri Greenpeace Rusia.
Mulți localnici nu au încredere în capacitatea guvernului de a interveni cu succes. Andrei Grigoriev, care gestionează comunitatea Facebook “I Love Krasnoiarsk, a declarat că apatia autorităților locale, înainte ca Moscova să se sesizeze, a fost grăitoare în acest sens: “A trebuit să renunț la exercițiile de alergare de dimineață, fiindcă nu vreau să trag în piept aerul toxic din taigaua în flăcări. Cu toate acestea, guvernatorul regiunii a explicat, cu mult calm, că nu are rost să lupte luptă împotriva incendiilor masive, spunând că ele sunt departe și chiar sunt benefice. Până la urmă, s-a trezit și Moscova...”.
Peste 900.000 de hectare din Krasnoiarsk continuă să ardă. Aceste incendii necontrolate distrug milioane de hectare de copaci, în cea mai mare pădure din lume, fapt ce ar putea accelera și mai mult încălzirea globală, din cauza acumulărilor de carbon.
“Pe măsură ce carbonul se acumulează în atmosferă, energia trebuie eliberată, ceea ce duce la schimbări bruște de vreme. Biomasa care arde în Siberia face parte din acest model”, a declarat Oksana Tarasova, șeful Departamentului de Cercetare și Mediu al Organizației Meteorologice Mondiale de la Geneva.
Rusia își dă seama, în sfârșit, ce înseamnă amenințarea schimbărilor climatice, subiect pe care Putin l-a luat în derâdere, în 2017, spunând că încălzirea globală ar fi chiar benefică pentru Rusia, având în vedere reputația sa “pentru vremea cam rece”. Ministerul Economiei elaborează un plan de adaptare a economiei la amplificarea evenimentelor legate de climă, cum ar fi incendiile forestiere.
Deocamdată, la Krasnoiarsk, principala speranță nu stă în ajutorul de la armată sau de la Trump (pe care Putin l-a refuzat), ci de la vreme: “Așteptăm să vină ploaia. Însă incendii atât de puternice nu vor fi stinse de o ploaie torențială, e nevoie de vreme ploioasă, timp îndelungat, dar, din păcate, nu așa arată prognoza”, a conchis Tsvetkov.
...GROENLANDA SE TOPEȘTE
În luna iulie a acestui an, în Groenlanda, o cantitate uriașă (217 miliarde de tone) de apă din gheață topită s-a scurs în Oceanul Atlantic. Într-o singură zi - 31 iulie, 11 miliarde de tone de gheață topită s-au revărsat în ocean.
Acest dezgheț masiv reprezintă unul dintre cele mai grave fenomene de acest gen înregistrate din 2012, când dezghețul a cuprins 97% din calota glaciară a Groenladei. În acest an, până în prezent, 56% din cantitatea de gheață s-a topit, dar temperaturile, care au depășit vara aceasta 22 de grade Celsius, au fost mai ridicate decât în timpul valului de căldură din 2012. În total, fenomenul de topire din iulie a fost suficient pentru a crește nivelul mediu global al oceanului cu 0,6 milimetri.
“Acest lucru poate părea lipsit de importanță, dar o creștere cât de mică a nivelului mării prezintă riscul producerii unor furtuni care vor afecta zonele de coastă și infrastructura acestora, așa cum s-a întâmplat cu metroul din New York, inundat masiv în timpul uraganului Sandy, în 2012”, potrivit unor cercetători citați de Washington Post. (Conform estimărilor, dacă toată gheața din Groenlanda s-ar topi, nivelul apelor ar crește, la nivel global, cu 7 metri.)
Fenomenul de topire a gheții s-a produs după un val de căldură care a cuprins Europa, în iulie, înregistrând recorduri de temperatură în Franța, abătându-se, apoi, asupra Groenlandei, în condițiile în care, anul acesta, luna iunie a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în lume. Această încălzire masivă globală coincide cu o creștere drastică a nivelului de dioxid de carbon atmosferic, la cantități care nu au fost înregistrate în ultimii 800.000 de ani, spun cercetătorii citați. Între timp, în Groenlanda, valul de căldură continuă.
Pe termen lung, se preconizează că schimbările climatice vor provoca o topire mai rapidă chiar decât cea estimată în cele mai sumbre previziuni, lansate în urmă cu doar câțiva ani. Aceasta va însemna creșterea intensității furtunilor, inundarea regiunilor de coastă și milioane de refugiați climatici. În același timp, căldura va transforma vaste regiuni ale lumii în zone nelocuibile, deoarece temperaturile vor depăși valorile suportabile de către corpul omenesc.
Potrivit Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), nivelul mării a crescut cu 19 centimetri, între 1901 și 2010, cu o medie de 1,7 mm pe an. Experții prognozează o creștere a nivelului mării, de la 26 cm la 82 cm, până în anul 2100.
Încă din 2006, cercetătorii avertizează că unul dintre cele mai mari pericole ale schimbărilor climatice va fi migrația în masă, fenomen ce a creat adevărate “șocuri” în trecut și va crea și în viitor, estimându-se că, până în 2050, peste 143 de milioane de oameni din zonele afectate ale planetei (Africa Subsahariană, America Latină, Asia Centrală și de Sud ș.a.) vor trebui să fie relocați.
(surse - livescience.com, technologyreview.com, bloomberg.com, trt.net.tr)
